Locuința din Copăceni, Sângerei a regretatului poet a devenit acum un muzeu al literaturii române, după ce a fost cumpărată și practic reconstruită de Asociația „Euroregiunea Siret-Prut-Nistru” din România, președinția căreia este deținută în prezent de Consiliul Județean Prahova. Lucrările de reconstrucție au durat un an și patru luni.

Vicepreședintele Consiliului Județean Prahova, Ludmila Sfârloagă a spus că și-ar dori ca acest proiect să devină casă memorială. Ea a menționat că în locuință este un muzeu dedicat activității lui Adrian Păunescu, iar construcția ar fi trainică pentru următorii 100 de ani.

 „În casă, în camera din partea dreaptă sunt donații din anii 30-40. Iar în cea din partea stângă veți găsi un mic muzeu, veți găsi tapete făcute tot la Ploiești, în care se reflectă activitatea lui Adrian Păunescu în cenaclul „Flacăra”. Veți găsi foarte mulți cărți donate de oamenii de bună credință, care au vrut să ajute acest proiect. Noi am vrut să facem o construcție trainică, care să dăinuie peste ani. Știm sigur că cel puțin 100 de ani această construcție va rezista. Vrem ca aici să se întâmple lucruri frumoase, la care să participe oamenii care iubesc cultura, literatura, festivalurile de muzică și folclor”, a spus LUDMILA SFÂRLOAGĂ.

La inaugurarea casei-muzeu au participat scriitori și oameni de cultură, deputați din Parlamentele de la București și Chișinău, dar și de localnici care au venit în număr mare la eveniment.

Deputatul Constantin Codreanu din Parlamentul de la București a spus că Adrian Păunescu rămâne un exemplu pentru realizarea idealului reunirii celor două state românești.

„Păunescu este al României, al Basarabiei, al Copăcenilor, al Sângereiului, Păunescu este al nostru. Astăzi, România este prezentă la Sângerei, astăzi implantăm la Copăceni ceea ce în antropologie se cheamă un loc de memorie, un loc prin care spunem clar că Basarabia este România. Sper ca cei din raionul Sângerei să vadă în acest loc de memorie un far călăuzitor pentru un viitor în care să vorbim deschis, fără ocolișuri despre identitatea noastră românească”, a precizat Constantin Codreanu

Scriitorul Nicolae Dabija remarcă faptul că Adrian Păunescu rămâne în continuare un scut împotriva uitării. El povestește cum mama lui Adrian Păunescu, Floarea Păunescu a părăsit satul Copăceni.

„Aș spune că această casă în care s-a născut Adrian Păunescu e mai mult decât o casă-muzeu, este o cetate de apărare a ființei naționale, este un zid care să ne apere de frigurile siberiene, de arșițele asiatice, de amnezie, de uitare, de mancurtism – iată care e misiunea lui Adrian Păunescu după ce fizic nu mai e printre noi. În casa lui Adrian Păunescu, în 1990 am cunoscut-o pe mama lui, Floare Păunescu. Ea mi-a povestit că a plecat din Copăceni la 23 august 1944, când se auzeau canonadele artileriei sovietice și a ajuns în gara de la Bălți și nu era un tren care să plece spre România. Abia în târziu a ajuns un tren plin cu soldați. Toți se înghesuiau și l-am transmis pe fereastră soldaților. Și când am ajuns în tren am început să strig să-mi dea copilul. Soldații mi-au transmis vreo zece copii și din el l-am ales pe Adrian Păunescu”, a spus Nicolae Dabija.

Adrian Păunescu și-a petrecut primul an de viață în Copăceni, acolo unde a văzut lumina zilei pe 20 iulie 1943. Părinții lui, învățătorii Floarea și Constantin Păunescu, au ajuns aici în anul 1941, de peste Prut pentru a face carte cu localnicii. Unii oameni din sat își mai amintesc de părinții lui Adrian Păunescu, spune Valentina Osoianu, născută în Copăceni.

„Când au plecat părinții lui de aici el era mic. Tata mi-a povestit că părinții lui Adrian Păunescu erau foarte educați, l-au învățat la școală. Localnicii aveau părere bună despre ei. Părinții lui Adrian Păunescu erau oameni de omenie, nu strigau la elevii. Astăzi am văzut că Păunescu s-a reîntors in locul în care s-a născut”, a precizat Valentina Osoianu.

Asociația „Euroregiunea Siret-Prut-Nistru” a alocat 10 mii de euro pentru a cumpăra casa în care s-a născut poetul și 64 de mii de euro pentru lucrările de construcție și reabilitare.