Fuga și extrădarea lui Plahotniuc: Veridica relatează un episod necunoscut. Detaliul necunoscut pe care îl relatează autorul Ilie Gulca este că „în primăvara lui 2019, după ce Partidul Democrat a fost incapabil să adune suficiente sufragii pentru a se menține la putere, o cunoștință de-a sa s-a pomenit pe email-ul său cu solicitările de viză în SUA pentru toți membrii familiei Plahotniuc: cuplul Vladimir Plahotniuc și Oxana Childescu și copiii lor, Timofei și Inocențiu. Persoana căreia i-au picat pe cap hârtiile grele a fost cuprins de o frică teribilă. A făcut tot ce i-a stat în puteri ca să ajungă la temutul oligarh și să îi spună despre nefericita întâmplare. Totul s-a întâmplat după ce o secretară de-a lui Plahotniuc de la GBC, în loc să îi trimită hârtiile unui avocat de-al afaceristului, a comis fericita imprudență să dea click pe adresa de email sugerată de poșta electronică. Persoana care a primit cererile pentru viză și avocatul erau cunoștințe de ale secretarei și aveau același prenume. Omul a abandonat ideea neghioabă să alerge la politician și a decis nu știu prin ce circumstanțe să mi le dea mie. Având în față hârtiile cu care își pregătea fuga și briefingurile săptămânale de la partid unde își amenința oponenții, mi-am dat seama că piticul joacă teatru, că își trăiește ultimele zile ale apogeului puterii sale. Așa a apărut investigația „Fuga Oligarhului”.

Autorul mai relatează că Plahotniuc nu voia să se chinuie cu afacerile, era dificil pentru el să construiască și să dezvolte un business. Slăbiciunea lui erau comisioanele, „otkaturile”, cum se obișnuiește să se spună în Moldova. Tot lucrul pe care l-au reușit să îl facă procurorii moldoveni din 2019 până în prezent (șase ani!) se rezumă la învinuiri de escrocherie, abuz de putere și corupție activă în următoarele dosare: Furtul Miliardului, blanchetele de pașapoarte, Metalferos și presupusa mită dată lui Igor Dodon. Jurnaliștii de investigații au dezvăluit și alte scheme care au păgubit întreprinderile de stat, în principal în urma licitațiilor, dar procurorii moldoveni au fost neputincioși.  

Kremlinul vrea să readucă R. Moldova în „lumea rusă” și să o transforme într-o nouă Belarus. Republica Moldova se confruntă cu o nouă ofensivă de manipulare din partea Rusiei înaintea alegerilor parlamentare din 28 septembrie. Deschide.md citează un Raport Recorded Future care atenționează că mai multe operațiuni de influență sunt în plină desfășurare, având ca scop subminarea încrederii cetățenilor în procesul electoral și sabotarea parcursului european al statului. Printre actorii identificați se numără platformele Operation Overload, Operation Undercut, Pravda Moldova, Portal Kombat, dar și Evrazia și Moldova24, conectate la condamnatul fugar Ilan Șor, aflat sub sancțiuni internaționale. Toate aceste entități rulează mesaje și materiale menite să discrediteze președinta Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate, prezentându-i drept corupți și trădători ai intereselor naționale. Raportul arată că propaganda rusă prezintă integrarea europeană ca pe o catastrofă pentru economia și identitatea R. Moldova, în timp ce apropierea de Rusia este descrisă ca singura soluție avantajoasă. În realitate, conținutul difuzat se bazează pe falsuri, deepfake-uri și manipulări grosolane.

Ziarul de Gardă reține declarațiile lui Mark Tkaciuk, unul din liderii Blocului „Alternativa”, care se vrea pro-european, dar susține că „Memorandumul lui Kozak” din 2003 trebuia să fie semnat. Mark Tkciuk, președintele Partidului „Acțiunii Comune – Congresul Civic” și al patrulea candidat la funcția de deputat în Parlament pe lista Blocului politic „Alternativa” a declarat în cadrul emisiunii „Novaia nedelia” de la TV8 că „Memorandumul Kozak” din 2003 „trebuia să fie semnat” și că i-a „recomandat lui Vladimir Voronin (atunci președintele R. Moldova, n.r.) să-l semneze”. Ziarul de Gardă amintește că  „Memorandumul Kozak” sau „Planul Kozak” viza constituirea a unui stat moldovenesc federal asimetric și staționarea trupelor rusești pe teritoriul R. Moldova pentru încă 20 de ani (până în 2023). Planul Kozak stipula că viitoarea federație va avea un parlament bicameral: Camera reprezentanților (cu 71 de deputați) și Senatul (cu 26 de senatori, dintre care 13 reprezentanți ai Republicii Moldova, 9 ai Transnistriei și 4 ai Găgăuziei). Se propunea ca limba de stat să fie „moldoveneasca, iar limba oficială pe întreg teritoriul republicii federative – limba rusă”, fără a se preciza care este diferența dintre limba de stat și limba oficială. Semnarea „Memorandumului Kozak” urma să aibă loc la Chișinău, iar la eveniment urma să participe Vladimir Putin.

Scântei în dezbaterile de la TV8. Marian, către Novac: „Ce fel de patriotism e să aperi Gazpromul?”. Datoria istorică pretinsă de Gazprom și discuțiile despre federalizarea Republicii Moldova au stârnit un schimb de replici între candidatul PAS, Radu Marian, și cel al Blocului „Patriotic”, Grigore Novac. Invitați în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, primul a declarat că cetățenii nu trebuie să plătească miliardele acumulate prin consumul gratuit de gaz în regiunea transnistreană, în timp ce al doilea afirmă că Moldova trebuie să-și onoreze obligațiile ca parte contractantă. „Poziția PAS este categoric împotriva oricărui fel de federalizări, asta înseamnă efectiv distrugerea democrației în Republica Moldova, regimul separatist și elementele din Autonomia Găgăuză ar avea drept de veto, asta ar însemna recunoașterea datoriei comerciale a Gazprom, de 8 miliarde de dolari, asta ar însemna că fiecare cetățean ar trebui să plătească acești bani înapoi”, a declarat Radu Marian. Pe de altă parte, Novac a spus că, din moment ce Republica Moldova este partea contractantă, trebuie să-și onoreze obligațiile. Totodată, el a recunoscut că „nu știe exact care este suma reală a datoriei, pentru că s-au vehiculat atâtea cifre - unul spune că nu-i datorie deloc, altul spune de 7 miliarde, altul zice de 10 miliarde”.

Tiraspolul extinde împuternicirile „guvernului” pentru a fi gata „de orice scenariu” în problema gazelor. Europa Liberă relatează că Sovietul suprem de la Tiraspol – organul legislativ al regiunii separatiste – a adoptat, la 10 septembrie, în două lecturi, o serie de amendamente la legile locale prin care i-a atribuit „guvernului” transnistrean competențe extinse în probleme financiare ce țin de asigurarea regiunii cu gaze. „Executivul” transnistrean nu dă prea multe detalii, dar a menționat că amendamentele țintesc minimizarea „impactului negativ” asupra economiei locale în cazul reducerii sau chiar întreruperii aprovizionării cu gaze a regiunii, precum și fortificarea sistemului bugetar în condiții „economice dificile”. În ajunul adoptării amendamentelor de către sovietul suprem, Vadim Krasnoselski  a avut o ședință cu reprezentanții administrațiilor locale pe tema pregătirii regiunii de sezonul rece. El a declarat, între altele, că „totul va fi bine cu gazele, dar că trebuie să fim pregătiți pentru orice [scenariu]”. O decizie a Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică a R. Moldova, din 18 august, arată că de aprovizionarea Transnistriei cu gaze este responsabilă, până la sfârșitul lunii martie 2026, întreprinderea „Moldovagaz” – companie-fiică a monopolistului rus Gazprom. Într-o discuție cu Europa Liberă, șeful „Moldovagaz”, Vadim Ceban, a evitat să ofere detalii despre cum sunt realizate angajamentele, făcând trimitere la caracterul confidențial al informațiilor. Ceban a spus doar că „Moldovagaz” lucrează asupra realizării obligațiilor sale.