Anterior, Finlanda s-a alăturat și ea demersului, imediat ce Ungaria i-a ratificat aderarea la NATO, atitudine taxată de Budapesta ca fiind lipsită de onestitate. "Prietenii noștri finlandezi mai au multe de învățat în materie de onoare. Să cerșești până obții ceva, apoi să întorci imediat spatele nu este un comportament onorabil", a remarcat secretarul de stat din MAE ungar Tamas Menczer.

Numărul statelor UE care s-au asociat acestei acțiuni a Comisiei Europene, susținută și de Parlamentul European, ajunge astfel la 15 - Belgia, Luxemburg, Olanda, Austria, Irlanda, Malta, Danemarca, Portugalia, Spania, Suedia, Slovenia, Grecia, Finlanda, Franța și Germania.

„Pentru noi este clar: legea ungară încalcă legislația UE, drepturile fundamentale și valorile europene. Aducem Ungaria în fața CJUE și acum îi revine tribunalului să se pronunțe", a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

„Cincisprezece state membre și Parlamentul European, instituție a poporului european, se poziționează clar de partea libertății", s-a bucurat eurodeputatul francez Pierre Karleskind, membru al grupului Renew Europe și vicepreședinte al intergrupului LGBTI din Parlamentul European.

Adoptată în anul 2021, noua lege ungară care interzice promovarea homosexualității în școli prevede că ''pornografia și conținuturile ce reprezintă sexualitatea sau promovează devierea de la identitatea de gen, schimbarea de sex și homosexualitatea nu trebuie să fie accesibile celor cu vârste sub 18 ani''.

Legea a fost criticată de lideri vest-europeni și de Comisia Europeană, a cărei președintă Ursula von der Leyen a catalogat-o drept o ''rușine''.

În replică, premierul ungar Viktor Orban a explicat că această lege nu va afecta drepturile persoanelor LGBT, întrucât ea ''nu privește homosexualii, ea privește modul în care părinții doresc să facă educația sexuală a copiilor lor''. Orban a acuzat Parlamentul European și Comisia Europeană că vor ''ca Ungaria să lase activiștii și organizațiile LGBTQ în școli și grădinițe''.