În schimb, fostul său ministru al apărării, François Léotard, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare și la plata unei amenzi de 100.000 de euro, pentru 'complicitate' la abuz de bunuri sociale.

Cei doi foști politicieni nu au fost prezenți în sală.

Curtea de Justiție a Republicii (CJR) este singura abilitată să judece membri ai guvernului pentru infracțiuni comise în exercițiul funcțiunii.

'Iau act cu satisfacție de decizia CJR, care îmi recunoaște în sfârșit nevinovăția' după 'un sfert de secol de calomnii', a reacționat Balladur, într-un comunicat transmis AFP de avocații săi.

Acuzarea ceruse împotriva sa un an de detenție cu suspendare și 50.000 de euro amendă pentru complicitate și tăinuire de abuz de bunuri sociale.

Fost prim-ministru între 1993-1995, Balladur, acum în vârstă de 91 de ani, era acuzat că a pus la punct, împreună cu Léotard (78 de ani), un sistem de comisioane ilegale pe seama unor importante contracte de armament cu Arabia Saudită și Pakistan, pentru a-și finanța campania electorală. Comisioane ridicate au fost negociate pentru vânzarea unor submarine, iar suspiciunea a fost că unele dintre aceste fonduri au fost scurse ilegal către campania lui Balladur.

În decizia sa, CJR a notat că 'nu a fost identificată dovada existenței de instrucțiuni date în cunoștință de cauză de către dl Balladur' cu privire la vărsarea acestor comisioane.

Totodată, Curtea de Justiție, compusă din trei magistrați de profesie și 12 parlamentari, a considerat că niciun element din dosar nu a permis să se stabilească de unde proveneau cele 10,25 milioane de franci intrate în contul de campanie al lui Balladur, la trei zile după înfrângerea sa în alegerile prezidențiale, și pe care acuzarea le-a numit 'de origine frauduloasă'.

Suspiciunile de finanțare ocultă a campaniei lui Balladur au apărut de-abia în 2010, în cursul anchetei referitoare la atentatul comis în 2002 la Karachi, în Pakistan, în care au fost uciși 11 salariați francezi ai Direcției de construcții navale (DCN), care lucrau la punerea în aplicare a acestor contracte.

Alte persoane au fost deja condamnate în secțiunea neguvernamentală a 'afacerii Karachi'.

Încă în desfășurare, ancheta cu privire la atentat a privilegiat inițial pista Al-Qaida, apoi a suspectat - fără a avea confirmarea până acum - represalii după încetarea plății comisioanelor, odată cu alegerea lui Jacques Chirac ca președinte.

Sursa: AGERPRES