''Această lege ne va permite să ieșim din starea de urgență începând cu 1 noiembrie, asigurând în același timp securitatea concetățenilor noștri'', a declarat Macron, care și-a pus semnătura pe document în fața camerelor de televiziune, în biroul său de la Palatul Elysee, în prezența ministrului de interne, Gérard Collomb, și a purtătorului de cuvânt al guvernului, Christophe Castaner.

Potrivit lui Macron, legea ''ar putea intra în vigoare chiar de mâine'', marți, însă, conform președinției, ea ar trebui să intre în aplicare în momentul în care starea de urgență va înceta, miercuri la miezul nopții.

Cadrul legislativ urmărește transpunerea în dreptul comun a unor măsuri prevăzute în cadrul stării de urgență instituite de fostul guvern socialist după atacurile din 13 noiembrie 2015 de la Paris, soldate cu moartea a 130 de persoane. Starea de urgență, care acordă autorităților puteri excepționale, trebuia să aibă caracter temporar, însă a fost prelungită de șase ori, în urma unor atentate sau amenințări.

Noile măsuri sunt însă mai limitate și țintite pe prevenirea terorismului.

Proiectul de lege a fost susținut de partidul centrist al președintelui Macron, în timp ce stânga a afirmat că este ''o încălcare a libertăților civile''.

În centrul acestui text controversat, adoptat de parlament la 18 octombrie, se află întărirea puterilor autorității administrative (prefecți, ministru de interne) pentru ordonarea consemnării unei persoane într-un perimetru cel puțin egal cu comuna de domiciliu, nu la reședință, ca până acum, efectuarea de percheziții, închiderea unui lăcaș de cult sau efectuarea de controale de identitate în apropierea frontierelor, toate aceste măsuri putând fi luate fără acordul unui judecător (cu excepția perchezițiilor).

Marți, Emmanuel Macron urmează să susțină în fața Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg un discurs în care va apăra noua lege antiteroristă.