Candidații au agendele pline de mitinguri, interviuri, vizite în teritoriu, în cele 12 zile de campanie oficială, chiar dacă neoficial partidele poltice s-au lansat în competiție încă din toamna trecută, fiecare încercând să impună în dezbaterea publică acele teme care i-ar avantaja. 12 candidați, 4 femei și 8 bărbați, au rămas în cursă după validarea dosarelor de candidatură de către Consiliul Constituțional, autoritatea supremă în Franța care, între alte atribuții, supraveghează desfășurarea legală a alegerilor și referendumurilor. Potrivit unei largi consultări privind prioritățile și așteptările pe care francezii le au de la președintele țării, pe primul loc se află exemplaritatea comportamentului responsabililor politici și reducerea avantajelor ce decurg din exercitarea funcțiilor publice. Cea de-a doua preocupare este întărirea și creșterea investițiilor în sistemul de sănătate, ale cărui carențe au ieșit la iveală în timpul epidemiei, o mai mare atenție pentru persoanele handicapate și vârstnice. Urmează creșterea puterii de cumpărare puternic afectată de inflație, investiții în educație și o mai bună adaptare a învățământului la transformările de pe piața muncii, reindustrializarea țării și crearea de noi locuri de muncă, taxarea marilor profituri și reducerea impozitelor plătite de populație, protecția mediului, gestionarea deșeurilor, transporturi mai ecologice. Nu în ultimul rând, francezii doresc mai multă siguranță pentru cetățean și reglementarea migrației. De la început se anunța o campanie electorală atipică, după doi ani de pandemie, dar războiul din Ucraina a schimbat din mers atât comportamentul candidaților, cât și al alegătorilor față de provocările viitoare, după cum mi-a declarat politologul Dominique Reynié, profesor la Facultatea de Științe Politice din Paris, director general al Fundației pentru Inovație Politică.

Dominique Reynié: Războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei creează o situație inedită pentru alegerile prezidențiale franceze. Este fără precedent. Nu am avut în toată istoria alegeri prezidențiale desfășurate într-un asemenea context, pandemie și război. Chiar dacă războiul nu este la frontierele noastre, acest conflict îi îngrijorează mult pe francezi. În plus, este evidentă această poziție inedită a președintelui în funcție, care pare mult mai favorizat de acest context față de alți foști președinți, care au candidat pentru al doilea mandat. Avantajul decurge din faptul că în condiții de război tendința este de unitate în jurul președintelui, care este șeful armatei și al politicii externe. Altă idee este că există un mare risc de a alege un alt președinte, care nu are niciun fel de experiență într-un context atât de fragil.

Așa cum arată sondajele de opinie, finala de acum cinci ani, Emmanuel Macron - Marine Le Pen, ar avea toate șansele să fie reediată. Actualul președinte este dat în frunte cu aproximativ 30% din intențiile de vot, în creștere sensibilă de imagine în ultimele două luni, pe fondul amenințărilor și apoi al invaziei Rusiei în Ucraina. Chiar dacă o mare parte dintre francezi se declară nemulțumiți de bilanțul primului său mandat, războiul de la porțile Europei înclină balanța în favoarea lui Macron, văzut ca un lider cu o autoritate și competență în relațiile internaționale. Rivala sa, Marine Le Pen, se află pe locul al doilea la cel puțin 10% diferență. Crește în ultima perioadă candidatul stângii radicale, Jean-Luc Melanchon, liderul Partidului "Franța Nesupusă", care se apropie periculos, fiind creditat cu aproximativ 15%. Până la locul trei, clasamentul este identic cu cel de acum cinci ani. Pe locul patru se află candidata republicanilor, dreapta tradițională, Valérie Pécresse, cu 12%, urmată de singura excepție a acestei campanii, fostul jurnalist Eric Zemmmour, fondatorul unei mișcări de extremă dreapta, mult mai radicală decât cea a familiei Le Pen, pentru care ar vota 9% dintre francezi. Spre coada clasamentului se află primărița Parisului, Anne Hidalgo, reprezentanta socialiștilor, incapabilă până acum să depășească un descurajant 2% din intențiile de vot.

Sursa: Radio România Actualități