Acest summit, care se desfășoară după aproape un an de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, îi reunește în special pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, șeful Consiliului European, Charles Michel, și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Vă vom susține în fiecare etapă a parcursului dumneavoastră spre UE", a promis pe Twitter Charles Michel, sosind vineri în capitala ucraineană, unde sirene de alertă antiaeriană au răsunat în cursul dimineții, amintind de riscul permanent al unui nou atac cu rachete rusești.

Ucraina este oficial candidată la aderare din iunie 2022, proces anevoios necesitând numeroase reforme care ar putea dura ani, dar pe care Kievul speră să-l accelereze.

Președintele Zelenski a spus astfel joi că țara sa merită să înceapă "din acest an" negocierile pentru intrarea în Uniunea Europeană.

"Fiecare pas în direcția unei mai mari integrări a Ucrainei în UE este o sursă de inspirație pentru poporul nostru", a pledat el, cerând totodată intensificarea și mai mult a presiunii internaționale asupra Rusiei.

La Kiev, Ursula von der Leyen a dat asigurări că lucrează la noi sancțiuni împotriva Rusiei cu ocazia împlinirii unui an de la declanșarea invaziei la 24 februarie. Ea nu și-a detaliat intențiile cu privire la acest al zecelea pachet de sancțiuni, dar a dat asigurări că Rusia "va trebui să plătească pentru distrugerile pe care le-a provocat".

Șefa executivului european a apreciat că măsurile punitive luate de un an au făcut deja economia rusă să dea înapoi cu "o generație", menționând că plafonarea prețului la exportul de petrol rusesc la 60 de dolari barilul costă Moscova 160 de milioane de euro zilnic.

Un embargo european asupra produselor petroliere rafinate rusești exportat pe cale maritimă urmează să intre în vigoare duminică, Kremlinul denunțând vineri o măsură "negativă" care va "dezechilibra și mai mult" piețele.

Kievul cere de altfel utilizarea activelor rusești înghețate în țările occidentale pentru a finanța reconstrucția Ucrainei, o măsură dezbătută aprins și care ridică mai multe probleme de ordin legal.

Pe teren, forțele ruse își continuă bombardamentele sângeroase.

La Kramatorsk, mare oraș din est controlat de trupele Kievului, echipele de intervenție au extras joi seara corpul unei femei de sub dărâmături, după ce un atac cu rachete rusesc a distrus mai multe imobile și a ucis patru persoane în această săptămână.

În contextul în care în curând se va împlini un an de la declanșarea invaziei ruse împotriva Ucrainei, Kievul se așteaptă la o nouă ofensivă majoră a Moscovei de îndată ce condițiile meteorologice o vor permite.

După o serie de înfrângeri umilitoare în toamnă, Kremlinul a mobilizat sute de mii de rezerviști și și-a înmulțit atacurile terestre, în special în estul Ucrainei.

Forțele rusești au repurtat câteva succese pe câmpul de luptă în jurul orașului Bahmut, pe care încearcă să-l cucerească încă din vară.

Pentru a susține forțele ucrainene, țările occidentale au acceptat în cele din urmă să trimită tancuri grele - Leopard de concepție germană, Abrams americane și Challenger britanice, după îndelungate tergiversări din teama de a provoca o agravare a conflictului.

Dar Kievul nu a obținut pentru moment rachete de înaltă precizie cu rază de acțiune mai mare de 100 km, de care armata sa afirmă că are nevoie pentru a lovi liniile logistice rusești, și nici avioane de luptă pe care le solicită.

Livrările de tancuri promise au accentuat în orice caz furia Moscovei, care prezintă opiniei sale publice invazia în Ucraina drept un război ce urmărește să împiedice Occidentul să distrugă Rusia, notează AFP.

În cursul unui eveniment care comemora joi 80 de ani de la victoria sovieticilor asupra naziștilor la Stalingrad, președintele rus Vladimir Putin a făcut din nou o paralelă între ofensiva în Ucraina și al Doilea Război Mondial.

„Este incredibil, dar tancuri germane Leopard ne amenință din nou", a lansat Putin, care se exprimase de la Volgograd (ex-Stalingrad, sud-vest), avertizând: "Avem cu ce să răspundem și asta nu se va limita la blindate!".