Tabăra de Sculptură Urbană, care s-a desfășurat la Muzeul Național al Literaturii Române în lunile august-septembrie, a culminat cu expoziția lucrărilor sculptate de artiștii moldoveni. Este vorba despre membrii Uniunii Artiștilor Plastici Ioan Grecu, Paraschiva Popa-Donoi, Gheorghe Urechi, Petru Glavan și Alexei Vidrașco.

Potrivit Ministerului Culturii, această inițiativă marchează debutul „Reședinței Creative”, o platformă dedicată dezvoltării sectorului creativ din Moldova, care-și propune să transforme spațiile neutilizate ale muzeului într-un hub dinamic pentru exprimare artistică, colaborare și inovație. Ministrul Sergiu Prodan a declarat că experiența unică ar trebui preluată.

„Faptul că partenerii de dezvoltare acordă susținere financiară pentru organizarea unei astfel de tabere, faptul că Ministerul Culturii alocă resurse din banii publici este doar un îndemn către comunitățile noastre din întreaga țară de a prelua această experiență. Ideea este de a îndemna autoritățile publice locale, atunci când au finanțare pentru proiecte de amenajare urbană sau a teritoriului, să nu improvizeze, ci să se adreseze specialiștilor și artiștilor noștri . Dacă nu le vom comanda noi creații, cine le va comanda?! Curtea Muzeului Literaturii este astfel transformată într-o reședință cultural-creativă, ce îmbină sculptura cu scrisul și literatura, atrage vizitatori și turiști internaționali”, a menționat ministrul Sergiu Prodan.

Directoarea Muzeului Național al Literaturii Române, Maria Șleahtițchi, a apreciat că „aceasta este prima activitate din cadrul Reședinței Creative, care acum se află în proces de reparație. Am avut o ocazie să cunoaștem niște sculptori minunați, care ne-au lăsat opere importante pentru amenajarea spațiului Muzeului Național al Literaturii Române”.

În curtea Muzeului Național al Literaturii Române pot fi admirate sculpturile din piatră ale artistei Parascovia Donoi, care a creat „Hodina” și „Masa telurică”. Gheorghe Urechi a elaborat „Merele nemâncate ale lui Adam” și „Istoria cărților la pătrat”, care combină piatra și lemnul. Sculptorul Ioan Grecu a creat „Integrala iubirii” din lemn și „Trepte” din travertin. Sculptorul Petru Glavan a elaborat „Muza” și „Penița”, ambele din lemn și corten. Iar Alexei Vidrașco a completat curtea Muzeului cu „Masa celor tăcuți”, creată dintr-o combinație de lemn și piatră, și lucrarea din corten „Pe palme”.

„Reședința Creativă” este o activitate inclusă în Memorandumul de Înțelegere între Ministerul Culturii, Proiectul Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie și Proiectul Competitivitate și Reziliență Rurală, finanțat de USAID.

Sursa Foto: Facebook Muzeul Național al Literaturii Române