FOTO | Se împlinesc doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina. Sinteza evenimentelor

  • 24 Februarie 09:15
FOTO | Se împlinesc doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina. Sinteza evenimentelor

În cei doi ani de la invazia pe scară largă a Rusiei, Ucraina a recucerit 54% din teritoriul ocupat, în timp ce Rusia încă ocupă aproximativ 18% din țară. Ofensiva Ucrainei din 2023 a obținut câștiguri teritoriale minore, dar primele linii au rămas stabile timp de aproape un an. Rusia continuă să bombardeze orașele ucrainene și să blocheze porturile, iar Ucraina a intensificat atacurile cu drone asupra navelor și infrastructurii rusești.

Într-o informare către Consiliul de Securitate al ONU, la 6 februarie 2024, șefa pentru afaceri politice și de menținere a păcii, Rosemary DiCarlo, le-a transmis ambasadorilor că ''nu suntem aproape de sfârșitul acestui război ilegal și nejustificat''. ''Doar o soluție în linie cu Carta ONU, legislația internațională și rezoluțiile Adunării Generale a ONU va obține o pace justă și durabilă'', a mai spus Rosemary DiCarlo, care a evidențiat apelul umanitar în valoare de 4,2 miliarde de dolari, lansat de ONU și de parteneri pentru a sprijini comunitățile afectate din Ucraina, refugiații ucraineni și comunitățile gazdă.


Primul an de război

FOTO | Se împlinesc doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina. Sinteza evenimentelor


Invazia rusă a început la 24 februarie 2022, după ce, într-o declarație televizată, cu puțin timp înaintea orei 3:00 GMT, președintele rus, Vladimir Putin, a anunțat o operațiune militară în Ucraina pentru a apăra separatiștii din estul țării. Astfel, Rusia a lansat în dimineața zilei de 24 februarie o ofensivă de anvergură asupra Ucrainei, cu atacuri cu rachete asupra infrastructurii militare ucrainene, urmate de o ofensivă terestră pe mai multe fronturi, inclusiv dinspre Belarus, de unde, conform relatărilor Kievului de la sfârșitul zilei, au fost trase și patru rachete balistice.

Președintele rus, Vladimir Putin, recunoscuse, la 21 februarie 2022, independența regiunilor separatiste proruse Luhansk și Donețk din estul Ucrainei, prin semnarea a două decrete, și a ordonat trupelor ruse să intre în aceste teritorii. Decizia a fost condamnată de comunitatea internațională drept o încălcare a integrității teritoriale și a suveranității Ucrainei. Vladimir Putin folosește criza pe care a creat-o prin mobilizarea militară masivă în jurul Ucrainei pentru a atinge două obiective majore: primul, avansarea și posibil îndeplinirea eforturilor de a recâștiga controlul efectiv asupra Ucrainei și al doilea, fragmentarea și neutralizarea alianței NATO, a evidențiat, la 27 ianuarie 2022, Critical threats.

La un an de la începutul invaziei, ISW a împărțit războiul din Ucraina în câteva faze majore: Inițiativa rusă (februarie - iulie 2022), Inițiativa ucraineană (iulie - noiembrie, decembrie 2022), Poziționarea tactică - război de uzură (decembrie 2022 - februarie 2023). Structura se baza, într-o mare măsură, pe ajutorul primit în gestionarea războiului. Inițiativa rusă a inclus atacurile asupra orașelor strategice Kiev, Mariupol, încercarea de a încercui estul. Declanșarea Inițiativei ucrainene a venit după primirea sistemelor Himars și a cuprins contraofensivele din Herson și Harkov. Inițiativa ucraineană și Poziționarea tactică au ca punct comun atacul și apărarea orașului Bahmut, conform diagramei publicate de ISW.

Cel mai mare număr de decese în rândul civililor ucraineni s-a înregistrat în luna martie 2022 - peste 3.200. De altfel, în această perioadă forțele ruse au avut cel mai considerabil avans teritorial în interiorul Ucrainei, cu atacuri intense asupra Kievului. Au bombardat orașul-port Mariupol din sud-estul Ucrainei, au cucerit Herson-ul, au preluat controlul asupra centralei nucleare de la Zaporojie, din sud-estul Ucrainei, au menținut sub încercuire orașe precum Harkov, Sumî, Cernikov și capitala Kiev, au bombardat baza militară ucraineană de la Iavoriv, în apropiere de frontiera cu Polonia, în regiunea Lvov, în vestul Ucrainei. La 20 mai 2022, Rusia a anunțat capitularea completă a apărătorilor de la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol și evacuarea completă a civililor, inclusiv femei și copii.

Odată cu retragerea trupelor ruse din jurul Kievului, a ieșit la lumină masacrul de la Bucha, care a generat o nouă undă de șoc în întreaga lume. Primarul localității de le periferia Kievului, Anatoliy Fedoruk, declara, la 6 aprilie, că numărul civililor morți se ridica la 320, majoritatea fiind uciși prin împușcare, iar unele cadavre aveau mâinile legate și erau aruncate în gropi comune, conform relatărilor AP. Urmările din Bucha vor necesita ani de investigații și urmărire penală, de vindecare și reconstrucție, raporta, la 5 aprilie 2022, Institutul de Raportare a Războiului și Păcii (IWPR).

Întărită cu livrări de artilerie cu rază lungă de acțiune din Occident, Ucraina a lansat o contraofensivă în iulie 2022, iar la 1 august 2022, forțele ucrainene au anunțat că au recucerit 46 de localități în regiunea strategică Herson, în partea de nord a regiunii, la frontiera cu Dniepropetrovsk, și în partea de sud la frontiera cu regiunea Nikolaev. La mijlocul lui septembrie, președintele ucrainean a indicat că armata sa a eliberat aproape 6.000 de kilometri pătrați.

Ca urmare a înfrângerilor suferite de trupele ruse, în special în regiunea nord-estică Harkov, unde armata ucraineană a recuperat peste 450 de localități, la 21 septembrie 2022, președintele rus, Vladimir Putin, a anunțat o mobilizare militară parțială. După organizarea referendumurilor, pe care ONU le-a calificat ''nelegitime'', privind aderarea la Rusia a regiunilor controlate de Rusia și de forțele pro-Moscova (aproximativ 15% din teritoriul ucrainean), la 30 septembrie 2022, Rusia a anexat oficial cele patru regiuni, iar Putin a afirmat că vor fi parte a Rusiei ''pentru totdeauna''.

În prima deplasare internațională de la invadarea țării sale de către Rusia, după 300 de zile de război, Volodimir Zelenski a sosit la Washington, la 21 decembrie 2022, unde și-a exprimat "recunoștința profundă" pentru sprijinul primit. Președintele american Joe Biden a efectuat, la 20 februarie 2023, o vizită-surpriză în capitala Ucrainei, Kiev, într-o demonstrație majoră de sprijin, cu câteva zile înaintea marcării unui an de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, și a anunțat un ajutor suplimentar în valoare de 500 de milioane de dolari.

În prima jumătate a anului 2023, luptele s-au concentrat în jurul orașului Bahmut

FOTO | Se împlinesc doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina. Sinteza evenimentelor



Ca răspuns la demersurile de pace ale unor state din Sudul Global, președintele Zelenski a participat la reuniunea la nivel înalt a Ligii Arabe din Arabia Saudită la 19 mai 2023. S-a deplasat apoi în Japonia, unde s-a întâlnit cu liderii Indiei și Indoneziei - voci importante în Sudul Global - în marja summitului G7 de la Hiroshima.

La finalul summitului G7 (19-21 mai 2023), președintele ucrainean a afirmat că trupele rusești se află în Bahmut și a comparat distrugerile provocate cu cele cauzate de bomba atomică de la Hiroshima, în 1945. Luptele de la Bahmut se desfășurau deja de un an, astfel că orașul care înainte de război avea 70.000 de locuitori a ajuns în mare măsură distrus.

Polonia a început în luna mai antrenarea piloților ucraineni pe avioane de luptă americane F-16 și mai multe țări din Uniunea Europeană au anunțat furnizarea de avioane Ucrainei, a anunțat, la 23 mai 2023, șeful diplomației europene, Josep Borrell. Cu toate acestea, furnizarea de avioane Kievului se anunța un proces complicat.

La începutul lunii iunie 2023, forțele ucrainene au lansat o nouă contraofensivă împotriva forțelor ruse, având ca obiectiv pe termen lung spargerea liniei frontului. La acel moment, Rusia controla aproape în întregime regiunile Donețk și Luhansk (est), precum și părți din regiunile Zaporojie și Herson (sud). Totuși, operațiunea nu a avut decât un succes modest, la aproape două luni de la lansare din cauza puternicei defensive rusești constând în tranșee și câmpuri de mine.

La 6 iunie, Barajul Kahovka, de pe fluviul Nipru, situat în zonele ocupate de Rusia din regiunea Herson, în sudul Ucrainei, a fost parțial distrus, Moscova și Kievul acuzându-se reciproc. Șeful operatorului ucrainean Ukrhidroenergo a anunțat că centrala hidroelectrică de la barajul Kahovka a fost 'complet distrusă'.

Noua contraofensivă a forțelor ucrainene

FOTO | Se împlinesc doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina. Sinteza evenimentelor



Potrivit The New York Times, în primele două săptămâni ale contraofensivei, armata ucraineană a pierdut circa 20% din armamentul greu, rata pierderilor scăzând ulterior, după ce comandanții ucraineni au făcut schimbări tactice, recurgând mai mult la atacuri susținute de artilerie pentru a epuiza trupele ruse, acestea din urmă beneficiind însă de o superioritate cantitativă a artileriei. SUA au promis furnizarea de materiale, vehicule blindate și muniții în valoare de 325 de milioane de dolari Ucrainei. Germania, Regatul Unit, Polonia, Canada, Danemarca, Olanda, Norvegia și Italia au anunțat, de asemenea, contribuții.

La 19 iunie, președintele american Joe Biden a apreciat că amenințarea omologului său rus, Vladimir Putin, cu armele nucleare tactice este "reală", după ce Vladimir Putin a anunțat că Rusia a desfășurat astfel de arme în Belarus. Statele Unite au anunțat la începutul lunii iulie un nou ajutor militar, inclusiv muniții cu dispersie, depășind un nou prag în tipul de armament furnizat Kievului. Aceste arme, extrem de controversate, sunt interzise în multe țări, în special europene, semnatare ale Convenției de la Oslo din 2008, la care nici Statele Unite, nici Ucraina, nici Rusia nu sunt părți.

La 3 iulie s-a deschis, la Haga, Centrul internațional pentru urmărirea în justiție a infracțiunii de agresiune contra Ucrainei (ICPA), ce reunește procurori de la Kiev, din Uniunea Europeană și SUA și de la Curtea Penală Internațională (CPI) , aceasta fiind prima etapă către eventuala creare a unui tribunal menit să îi judece pe liderii ruși, a transmis AFP.

Liderii aliați au aprobat declarația summitului NATO de la Vilnius (11-12 iulie), în care au recunoscut că Ucraina va adera la Alianță, dar numai atunci când va îndeplini "condițiile" de aderare. ''Ne-am consolidat angajamentul față de investițiile în domeniul apărării. Am convenit să aducem Ucraina mai aproape de Alianță și să intensificăm sprijinul pe termen lung. Și am aprofundat și mai mult parteneriatele noastre din întreaga lume'', a rezumat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. În plus, țările G7 s-au angajat să acorde un sprijin militar "pe termen lung" Ucrainei, detaliat într-un document redactat pe marginea summitului NATO.

La 13 iulie, Statul Major al Forțelor Armate din Ucraina a confirmat că mai mulți militari ruși și-au pierdut viața într-un atac ucrainean asupra hotelului Duna din orașul ucrainean Berdeansk, situat pe malul Mării Azov în sud-estul Ucrainei, ocupat de forțele ruse pe 27 februarie 2022. De la sosirea rachetelor britanice Storm Shadow cu rază lungă de acțiune, în luna mai, Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii, armamentelor, centrelor logistice și concentrărilor de trupe rusești aflate departe de front.

La sfârșitul lunii iulie, trupele ruse se aflau în cea mai mare parte în defensivă în partea de sud a frontului din Ucraina, dar în celelalte sectoare ale frontului reușeau să desfășoare acțiuni ofensive, în special în regiunea Luhansk. În acest timp, armata ucraineană își prioritiza resursele și eforturile în partea de sud. Kievul avea ca prim obiectiv străpungerea frontului în sud și atingerea Mării Azov, pentru a separa trupele ruse și a le tăia coridorul terestru spre Crimeea.

În timp ce armata rusă și-a folosit avioanele și elicopterele de atac, armata ucraineană recuperase la finalul lui iulie doar circa 200 de kilometri pătrați de teritoriu, cu prețul unor pierderi semnificative, inclusiv de echipamente occidentale (tancuri, blindate, obuziere etc.). Trupele ruse au obținut câștiguri teritoriale în regiunea ucraineană nord-estică Harkov, de unde fuseseră expulzate de armata ucraineană în urma unei ofensive-fulger în toamna anului 2022.

La 19 august, forțele ruse au atacat orașul Cernihiv, în nordul Ucrainei, la 100 de kilometri de granița cu Rusia, provocând decese și rănirea a aproximativ 145 de persoane. "O rachetă rusă a lovit chiar în centrul orașului. (...) O sâmbătă obișnuită, pe care Rusia a transformat-o într-o zi de durere și pierdere", a scris Zelenski pe Telegram, adăugând că atacul a avut loc în ziua Schimbării la Față a Domnului, o importantă sărbătoare religioasă ortodoxă. Cu puțin timp înainte de acest atac, președintele rus Vladimir Putin îi reunise la Rostov-pe-Don, în sudul Rusiei, în apropiere de graniță, pe generalii săi responsabili cu operațiunea militară rusă în Ucraina.

Acorduri de securitate

FOTO | Se împlinesc doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina. Sinteza evenimentelor


La 20-21 august, președintele ucrainean a vizitat Olanda și Danemarca, pentru a încheia "cel mai important acord" din timpul războiului: furnizarea a 61 de avioane de luptă F-16 pentru a pregăti Ucraina pentru "iarnă" și pentru contraofensivă. Pe lângă Statele Unite, Regatul Țărilor de Jos este prima țară care a acceptat să livreze F-16 Ucrainei, după pregătirea piloților și inginerilor ucraineni, a spus Zelenski. Cele 19 avioane F-16 promise de Danemarca sunt livrate tot progresiv Kievului: șase spre sfârșitul anului, opt anul viitor și cinci anul următor, potrivit șefei guvernului danez, Mette Frederiksen.

La 6 decembrie, președintele Volodimir Zelenski le-a transmis liderilor țărilor G7, într-o teleconferință, că "Rusia speră doar la un singur lucru: ca unitatea lumii libere să se prăbușească anul viitor. Rusia consideră că America și Europa vor da dovada de slăbiciune și nu își vor menține sprijinul pentru Ucraina la nivelul corespunzător". "Menținem capete de pod importante în mai multe direcții ale liniei frontului și ne pregătim pentru următoarele etape", a mai spus el. În acest timp, trupele ruse au preluat controlul în Advidvka, un oraș industrial din est.

În cadrul unei noi vizite la Washington, la 12 decembrie 2023, Volodimir Zelenski a pledat pentru continuarea ajutorului militar al Statelor Unite, urmărind deblocarea unui pachet suplimentar de 60 de miliarde de dolari, amânat în Congres de disputele politice dintre democrați și republicani. Președintele Biden a mai discutat la 17 februarie 2024 cu omologul ucrainean despre situația frontului, unde "soldații ucraineni s-au văzut nevoiți să raționalizeze muniția din cauza rezervelor scăzute". Pachetul promis Ucrainei a fost aprobat de Senat, dar Casa Albă are nevoie și de acordul Camerei Reprezentanților, dominată de republicani. Biden l-a asigurat însă pe Zelenski că Congresul va aproba în cele din urmă pachetul de ajutor militar și a promis că va depune toate eforturile în acest sens.

La 16 februarie 2024, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat un acord bilateral de securitate pe termen lung cu cancelarul german Olaf Scholz, care prevede cooperarea bilaterală în sfera militară, politică, financiară și umanitară până la 2034 și furnizează țării peste 7 miliarde de euro în ajutor militar Ucrainei în 2024, inclusiv un pachet de ajutor de 1,1 miliarde de euro, ce va include 36 de obuze, 120 de mii de obuze de artilerie, două sisteme de apărare aeriană Skynex, rachete pentru sistemul de rachete aer-aer IRIS-T, 66 de transportoare blindate de personal (APC), mai multe vehicule de deminare și diverse modele de drone de recunoaștere. Ulterior, Zelenski s-a întâlnit cu președintele francez Emmanuel Macron pentru a semna un acord bilateral de securitate și a raportat că Franța va oferi Ucrainei 3 miliarde de euro în asistență militară pe parcursul anului 2024, anunță sursa citată.

Un an dificil pentru Ucraina, marcat de revenirea în ofensivă a trupelor ruse

FOTO | Se împlinesc doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina. Sinteza evenimentelor



La 29 decembrie 2023, Rusia a lansat o vastă serie de lovituri asupra mai multor orașe ucrainene (Liov, Odesa, Dnipro, Zaporojie și Harkov), inclusiv asupra capitalei Kiev, cu un număr record de rachete. "Între 23 și 29 decembrie Forțele Armate ale Rusiei au lansat peste 50 de atacuri grupate și un atac masiv cu arme de precizie și drone împotriva instalațiilor complexului militar-industrial, infrastructurii de aerodromuri militare, arsenalelor, precum și locurilor de stocare a muniției de artilerie" ucrainene, se arată în raportul zilnic public al Moscovei despre evoluția frontului în Ucraina. Atacul aerian rusesc a încheiat un an dificil pentru Ucraina, marcat de revenirea în ofensivă a trupelor ruse, care au revendicat în ultimele zile din 2023 și cucerirea orașului Mariinka, din estul Ucrainei.

La 30 decembrie, un atac a avut loc în orașul rusesc Belgorod, la 80 de kilometri nord de orașul ucrainean Harkov. Rusia a acuzat Ucraina la ONU, în cursul unei reuniuni de urgență a Consiliului de Securitate solicitată de Moscova, că a comis un act de "terorism deliberat" și că a folosit bombe cu dispersie în Belgorod. Rusia a promis că va răspunde acestei lovituri atribuite armatei ucrainene, soldată cu 21 de morți și peste 100 de răniți la Belgorod, cu cele mai multe victime pentru civilii din Rusia de la începutul conflictului, în februarie 2022.

Într-un interviu pentru The Economist, publicat la 1 ianuarie 2024, Volodimir Zelenski a recunoscut că "poate că nu am reușit (în 2023) așa cum și-a dorit lumea. Poate că nu totul este atât de rapid pe cât și-a imaginat cineva". Dar ideea că forțele ruse câștigă este doar un "sentiment", a mai afirmat șeful statului ucrainean, invocând pierderile grele ale Rusiei în orașul asediat din est, Avdiivka."Mii, mii de soldați ruși uciși, pe care nici măcar nu i-a luat cineva", a spus el în interviul susținut virtual. În schimb, a salutat "rezultatul uriaș" al forțelor ucrainene reprezentat de străpungerea blocadei rusești din Marea Neagră, ce a permis exporturile de cereale prin intermediul unei noi rute de-a lungul coastei de sud.

La 8 februarie 2024, Volodimir Zelenski a anunțat înlocuirea generalului Valeri Zalujnîi de la conducerea Forțelor Armate ale Ucrainei cu generalul-colonel Oleksandr Sîrski. Valeri Zalujnîi a devenit un erou național pentru respingerea forțelor invadatoare ale Moscovei în urmă cu doi ani, dar a suferit și eșecuri pe câmpul de luptă. Într-un articol de opinie publicat de CNN pe 1 februarie, Zalujnîi și-a repetat punctul de vedere că Ucraina ar putea concura cu armata mult mai mare a Rusiei doar prin inovații tehnologice, inclusiv drone și alte arme avansate. El a criticat, de asemenea, instituțiile statului pentru că nu au reușit să promoveze o legislație nepopulară care ar reforma modul în care ucrainenii sunt mobilizați pentru a lupta.

La 16 februarie 2024, forțele ucrainene au început să se retragă de la Avdiivka. Noul comandantul-șef al forțelor armate ucrainene a declarat, pe 17 februarie, că a ordonat forțelor ucrainene din Avdiivka să se retragă în poziții defensive mai favorabile, pentru a evita încercuirea și pentru a salva viețile personalului ucrainean.

În ultimele zile, trupele ruse au atacat regiunile Poltava, Cernihiv, Sumi, Zaporizhzhia, Dnipropetrovsk, Harkov, Luhansk, Donețk, Mykolaiv și Herson, potrivit informațiilor de la Administrațiile Militare Regionale.

Sursa: AGERPRES

Tags

Alte Noutati

LIVE: Obiectiv, România!
Meteo Chișinău
14,24
Cer senin
Umiditate:38 %
Vint:3,6 m/s
Sat
10
Sun
6
Mon
8
Tue
10
Wed
14
Arhivă Radio Chișinău