Chiar dacă vremea pare mai degrabă a mijloc de iarnă decât primăvară, atmosfera în Chișinău este totuși una de sărbătoare. Centrul orașului, în zona din fața clădirii Primăriei s-a transformat într-o imensă expoziție în aer liber. Meșteri populari din diferite colțuri ale țării își prezintă cele mai recente creații în materie de mărțișoare.

Descoperirile arheologice arată că în regiunea de sud-est a Europei, prima zi de primăvară se celebra încă de pe vremea tracilor, iar mai apoi a dacilor. Simbolurile primăverii reprezentau atunci fie pietricele colorate în alb și roșu înșirate pe o ață, fie o monedă sau mai multe, legate cu fire subțiri de lână alb cu roșu, purtate la încheietura mâinilor, picioarelor sau la gât.

Strămoșii noștri credeau că mărțișoarele aduceau și le purtau noroc, îi protejau de rele, și le țineau la ei până când înfloreau copacii. 

Cuvântul "mărțișor" are origine latină și este numele popular al lunii martie.

În Dobrogea, mărțișoarele sunt purtate până la sosirea cocorilor, apoi aruncate în aer pentru ca fericirea să fie mare și înaripată. Transilvănenii, dar și moldovenii leagă șnurul alb-roșu de ferestre, uși și coarnele animalelor pentru a alunga duhurile rele.

La sfârșitul anului trecut mărțișorul a fost acceptat pentru a fi inclus în lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului imaterial al umanității.