Revenim la avionul de pe pista aeroportului din Khartoum. Într-un birou din spatele aeroportului internațional, are loc o discuție aprinsă între funcționari. Unii se tem că inspectarea avionului ar putea supăra conducerea militară - tot mai prorusă - a țării. De altfel, de câte ori au mai încercat să inspecteze transporturi suspecte către Rusia, au fost opriți. În cele din urmă, inspectorii se decid, totuși, să urce la bordul avionului, scrie Digi24.

În cală, au dat cu ochii peste cutii colorate de prăjituri. Numai că sub ele erau niște lăzi de lemn bine camuflate. Înăuntru - cea mai prețioasă resursă a Sudanului: aurul. Cam o tonă.

Acest incident din februarie - relatat jurnaliștilor CNN de mai multe surse oficiale sudaneze  - este doar unul dintre cele (cel puțin) 16 zboruri despre care se știe în ultimul an și jumătate prin care se face contrabandă cu aur din Sudan, al treilea mare producător din Africa.

Statul sudanez, privat de sute de milioane de dolari

Mai multe interviuri cu oficiali de rang înalt, sudanezi și americani, și o mulțime de documente examinate de CNN conturează imaginea unui plan bine pus la punct al Rusiei de a jefui Sudanul de bogățiile sale în încercarea de a întări statul rus în fața sancțiunilor occidentale și de a susține efortul de război al Moscovei în Ucraina. Dovezile arată că Rusia s-a înțeles liderii militari ai Sudanului care, aflați în dificultate, au permis ca aur valorând miliarde de dolari să fie transportat ocolind căile legale. Statul a fost privat astfel de venituri de sute de milioane de dolari într-o țară care și-așa se zbate în sărăcie. În schimb, conducerea militară a Sudanului, din ce în ce mai nepopulară și care înăbușă violent mișcările pro-democrație din țară, a căpătat un sprijin politic și militar puternic din partea Moscovei.

Foști și actuali oficiali americani au declarat pentru CNN că Rusia a sprijinit în mod activ lovitura de stat militară din Sudan din 2021, care a răsturnat un guvern civil de tranzițe. A fost un revers devastator pentru mișcarea sudaneză pro-democrație care în urmă cu doi îl răsturnase de la putere pe președintele Omar al-Bashir, aflat la conducere de 30 de ani și care era căutat pentru a fi judecat de Curtea Penală Internațională pentru crime de război și crime împotriva umanității comise în regiunea Darfur.

„Știm de mult timp că Rusia exploatează resursele naturale ale Sudanului”, a declarat pentru CNN un fost oficial american. „Pentru a-și menține accesul la aceste resurse, Rusia a încurajat lovitura de stat militară. Cum restul lumii a izolat Rusia, Moscova are multe de câștigat din această relație cu generalii din Sudan și din faptul că îi ajută să rămână la putere. Acest ajutor merge de la instrucție și sprijin pentru serviciile de informații până la a beneficia împreună de aurul furat din Sudan”, spune fostul oficial american.

Uneltele lui Putin: Evgheni Prigojin, Aleksandr Kuznețov și Wagner

În centrul acestui târg dintre Moscova și junta militară din Sudan se află Evgheni Prigojin, un oligarh rus, aliat-cheie al președintelui Vladimir Putin. În vârstă de 61 de ani, vizat de sancțiuni internaționale, controlează o rețea obscură de companii, inclusiv grupul Wagner, un grup paramilitar care acționează și în Ucraina și care a devenit celebru pentru presupuse acte de tortură, omoruri în masă și jafuri în țări devastate de război, inclusiv în Siria și Republica Centrafricană (RCA).

În Sudan, principalul vehicul al lui Prigojin este o companie sancționată de SUA numită Meroe Gold - o filială a M-invest, grupul deținut de Prigojin -  care extrage aur și furnizează în același timp arme și instrucție armatei și paramilitarilor din țară.

„Prin intermediul Meroe Gold sau al altor companii asociate cu oameni de-ai lui Prigojin, acesta a dezvoltat o strategie prin care jefuiește resursele economice ale țărilor africane în care intervine, în contrapartidă cu sprijinul pe care îl acordă guvernelor în funcție”, a declarat Denis Korotkov, investigator la Dossier Center (Centrul de Dosare), o organizație cu sediul la Londra care urmărește activitatea infracțională a diferitelor persoane asociate cu Kremlinul. Centrul a fost înființat de Mihail Hodorkovski, cândva cel mai bogat om din Rusia, care în prezent trăiește în exil la Londra.

Un alt actor important în această rețea este Aleksandr Sergheievici Kuznețov, cel care a supravegheat în ultimii ani operațiunile din principalele situri de extracție, prelucrare și transport al aurului din Sudan.

Kuznețov - zis și „Ratibor” sau „Radimir” - a fost condamnat pentru răpire, a luptat în Libia vecină și a comandat prima companie de atac și recunoaștere a grupului Wagner în 2014. De patru ori a fost medaliat de Kremlin cu Ordinul Rusiei pentru curaj. Există fotografii din 2017 în care apare alături de Putin și de Dmitri Utkin, fondatorul Wagner. Uniunea Europeană l-a inclus pe Kuznețov pe lista sancțiunilor în 2021.

Baza Latakia din Siria, punct nodal al operațiunilor de contrabandă

Potrivit surselor oficiale sudaneze, precum și datelor de zbor analizate de CNN în colaborare cu contul de Twitter Gerjon, care urmărește zborurile, cel puțin 16 dintre zborurile înregistrate de oficialii sudanezi anul trecut au fost operate de un avion militar care venea și pleca dinspre și înspre orașul-port sirian Latakia, unde Rusia are o bază aeriană importantă.

Transporturile de aur au însă și o rută terestră, către Republica Centrafricană, unde grupul Wagner sprijină un regim represiv și crud.

Cum a început jaful Rusiei în Sudan

Implicarea Rusiei în acapararea aurului pe care îl are Sudanul a început în mod semnificativ în 2014, după ce anexarea Crimeei a determinat o serie de sancțiuni occidentale. Transporturile de aur s-au dovedit a fi o modalitate eficientă de acumulare și transfer de bogăție, susținând visteria statului rus și evitând în același timp sistemele internaționale de monitorizare financiară.

„Dezavantajul aurului este că este un corp fizic și este mult mai greu de folosit decât transferurile bancare internaționale, dar în același timp este mult mai greu, dacă nu cumva imposibil, de blocat sau de confiscat” explică Daniel McDowell, specialist în sancțiuni și profesor asociat de științe politice la Universitatea Syracuse.

Centrul operațiunii ruse de extracție a aurului se află în adâncul deșertului din nord-estul Sudanului. Este un peisaj arid, presărat cu râpe în care minerii muncesc în căldură toridă, doar adăposturile confecționate din resturi de prelată și saci de nisip oferindu-le un pic de răgaz.

Minerii din aceste îndepărtate mine improvizate se îndreaptă în fiecare dimineață către al-Ibaidiya - zis și „orașul aurului”. Transportă în căruțe trase de măgari, pe drumurile neasfaltate ale orașului, saci cu zăcăminte de aur. Îi cumpără, aproape invariabil, negustori trimiși de la o uzină de prelucrare din apropiere, cunoscută de localnici sub numele de „compania rusă”.

Este un proces de vânzare în lanț, despre care sursele CNN spun că este centrul nevralgic al sifonării aurului de către ruși. Aproximativ 85 la sută din aurul din Sudan este vândut în acest mod. Tranzacțiile sunt în mare parte neoficiale, iar Rusia domină această piață.

Cât aur a scos Rusia din Sudan

Timp de cel puțin 10 ani, Rusia și-a ascuns tranzacțiile cu aur sudanez în documentele oficiale. Statisticile oficiale ale Sudanului în privința comerțului exterior pentru anul 2011 consemnează ca fiind „zero” exporturile totale de aur către Rusia, în ciuda dovezilor multiple privind tranzacțiile extinse ale Moscovei în acest sector.

Este dificil de stabilit cantitatea exactă de aur pe care Rusia a scos-o din Sudan. Dar cel puțin șapte surse informate arată înspre Rusia atunci când e vorba de cea mai mare parte a operațiunilor de contrabandă cu aur din Sudan.

O sursă din interiorul Băncii Centrale a Sudanului a arătat CNN o fotografie cu o foaie de calcul care arată că 32,7 tone de aur nu au fost trecute în acte în 2021. La actualul preț, ar însemna cam 1,9 miliarde de dolari.

Însă mai mulți foști și actuali oficiali spun că aurul lipsă reprezintă de fapt o cantitate și mai mare, pentru că guvernul sudanez subestimează foarte mult aurul produs în minele improvizate din deșert.

Majoritatea surselor din Sudan susțin că aproximativ 90 la sută din producția de aur a Sudanului este scoasă din țară prin contrabandă. Asta ar însuma o valoare de aproximativ 13,4 miliarde de dolari pentru care nu au fost plătite taxe vamale, ceea ce înseamnă că statul sudanez este păgubit cu sute de milioane de dolari.

„Compania rusească” pe care flutură steagul sovietic

Un anchetator sudanez anticorupție care a urmărit ani de zile afacerile cu aur ale Rusiei în Sudan a furnizat CNN coordonatele unei uzine rusești, vitală pentru prelucrarea zăcămintelor. Când CNN a ajuns la locul unde se află, la aproximativ 8 km de al-Ibaidiya, un steag sovietic flutura deasupra complexului, iar un camion rusesc cu combustibil era parcat afară. Paznicul a confirmat că instalația aparținea așa-numitei „companii rusești”, dar apoi totul s-a transformat într-un episod tensionat, relatează CNN. Paznicul a vorbit la un walkie-talkie, transmițând cererea CNN de a vorbi cu „managerul rus”. La scurt timp și-au făcut apariția mai mulți bărbați sudanezi care au ordonat echipei CNN să plece, iar apoi mașina CNN a fost urmărită de echipa de securitate.

„Trebuie să plecați. Nu este o companie rusă. Este o companie sudaneză numită al-Solag”, a spus un angajat.

Al-Solag este însă o firmă-paravan pentru Meroe Gold, compania minieră rusă sancționată de SUA, potrivit a cinci surse oficiale sudaneze și a documentelor de înregistrare a companiei examinate de CNN.

Grație Al-Solag, în ultimul an, afacerile Rusiei s-au pus la adăpost. Au devenit mai dependente de conducerea militară a Sudanului, dar au permis în continuare actorilor ruși să ocolească instituțiile statului, inclusiv reglementările referitoare la companiile străine, sub masca unei afaceri locale. 

„Prea multă supraveghere din partea SUA”

În 2021, trimisul Rusiei în Sudan, Vladimir Jeltov, a convocat o întâlnire informală cu oficialii sudanezi din domeniul minier. Vizibil nervos, Jeltov a cerut ca Meroe Gold să fie „ascunsă” după ce a devenit subiectul a „prea mult control din partea SUA”, potrivit unei surse din Ministerul Mineritului din Sudan. Până în luna iunie a acelui an, solicitarea diplomatului s-a și materializat.

Transferul activelor Meroe Gold către compania al-Solag, deținută de sudanezi, pare să fi fost finalizată, dar nu toate documentele erau în regulă. O comisie anticorupție a trimis un raport detaliat forțelor armate, în septembrie 2021, cu dovezi ale transferului Meroe Gold către al-Solag, îndemnându-le să oprească ceea ce experții numeau „crimă împotriva statului”. Organismul de supraveghere acuza totodată armata de complicitate cu afacerile Rusiei, ceea ce a stârnit furia conducerii militare, care a criticat comitetul pentru că „a făcut rău forțelor armate”. Civilii din guvern erau un obstacol în calea afacerilor lor.

În octombrie 2021, la o lună după ce comisia anticorupție a oprit transferul de participații de la Meroe Gold către al-Solag, armata sudaneză a organizat lovitura de stat - pe care Rusia ar fi susținut-o, potrivit mai multor surse -, iar junta a desființat imediat organismul anticorupție.

Generalii protejați de ruși

Generalul Mohamed Hamdan Dagalo, liderul unității paramilitare Forțele de Sprijin Rapid (RSF), este un beneficiar important al sprijinului rusesc, fiind principalul destinatar al armelor și antrenamentelor oferite de Moscova.

Abdel Fattah al-Burhan - conducătorul militar al țării - este, de asemenea, considerat de sursele sudaneze ale CNN ca fiind susținut de Rusia.

Grupurile pentru drepturile omului spun că atât Burhan, cât și pe Dagalo (cunoscut și sub numele de Hemedti) sunt implicați în presupuse crime de război și crime împotriva umanității în timpul conflictului din Darfur care a început în 2003.

În aceeași zi în care Rusia lansa invazia sa din 2022 în Ucraina, Hemedti conducea o delegație sudaneză la Moscova cu scopul de a „avansa” relațiile bilaterale. 

Cizma grupului Wagner pe teren

La un punct de trecere a frontierei dintre Republica Centrafricană și Sudan, în martie 2019, un rus de 34 de ani, cu ochelari de vedere, îi trimitea șefului său - proprietarul Meroe Gold, Mihail Potepkin - mesaje disperate de ajutor. „Radimir este supărat că nimeni nu a fost avertizat”, a scris Aleksei Pankov într-o conversație pe Telegram. Se referea la Kuznețov, amenințătorul agent Wagner care păzea granița alături de agenți de informații sudanezi. „Spuneți-i lui Radimir că a fost o operațiune 'închisă'. De aceea nu l-am avertizat despre asta”, a venit răspunsul lui Potepkin. „La dracu, Radimir este înfricoșător. Aproape că am făcut pe mine de frică”, a răspuns Pankov.

Acest schimb de replici face parte dintr-un șir de dovezi adunate de CNN care arată că Aleksandr Kuznețov, agent Wagner, făcea legea în puncte-cheie din Sudan. CNN a văzut, de asemenea, comunicări oficiale sudaneze care fac referire la Kuznețov ca fiind un rus înarmat „problematic” care era însărcinat cu securitatea la uzina rusească de prelucrare a aurului de lângă al-Ibaidiya.

Agenții Wagner vin în Sudan prin rotație. Sunt trimiși în mod strategic, pentru a proteja schema de contrabandă a Rusiei, care a crescut în importanță de când Rusia și-a lansat războiul împotriva Ucrainei. Agenții Wagner răspândesc tot mai multă teroare, în timp ce Moscova își sporește controlul asupra conductei de aur din Sudan, spun sursele CNN. Mai mulți jurnaliști din Sudan au fost nevoiți în ultimele luni să ia calea exilului, fiind amenințați că vor fi omorâți. Zece protestatari au fost împușcați în timpul demonstrațiilor numai în luna iunie, dintre care trei erau activiști pro-democrație proeminenți, fiind vizați în mod deliberat. Oficiali sudanezi la nivel înalt au îndemnat-o în mod repetat pe Nima Elbagir de la CNN să se ferească de locurile de protest. Când CNN a început această investigație, Elbagir a fost pus pe lista neagră a juntei militare, potrivit mai multor surse de securitate sudaneze.

În timp ce pe ecranele televizoarelor de pe Aeroportul Internațional din Khartoum clipeau imagini cu tancurile rusești care încercuiau Kievul în februarie, angajații priveau cum avionul încărcat cu prăjituri și aur decola. Interveniseră comandanți din armată. Unii dintre funcționarii care descoperiseră transportul ilegal au fost transferați, unii chiar în provincie, iar alții au fost trimiși în rezerva armatei. „Au plătit pentru că și-au făcut treaba”, a comentat una din sursele CNN.

Cronologia implicării Rusiei în Sudan

2014 - Rusia invadează Crimeea, în Ucraina, ceea ce determină o serie de sancțiuni occidentale. Moscova începe să se intereseze de aur, căutând modalități de a transfera avuția fără monitorizare financiară.

2017 - Președintele de atunci al Sudanului, Omar al-Bashir, se întâlnește cu Vladimir Putin. Bashir propune ca Sudanul să devină  „cheia Moscovei pentru Africa”. Se înființează compania ruso-sudaneză Meroe Gold.

2019 - Bashir este alungat de la putere de mișcarea pro-democrație din Sudan. Rusia schimbă direcția și sprijină noii lorzi ai războiului, care primesc arme și instrucție militară.

2020 - Trezoreria SUA sancționează Meroe Gold, așa că aceasta începe procesul de creare a unei companii sudaneze care să-i servească drept paravan, al-Solag.

2021 - Un comitet anticorupție, înființat în urma revoluției sudaneze din 2019, descoperă operațiunea de contrabandă a Rusiei în complicitate cu membri ai armatei sudaneze. Ancheta este închisă cu puțin timp înainte de lovitura de stat militară din octombrie 2021, după care junta desființează imediat comitetul.

2022 - O investigație CNN constată că operațiunile de contrabandă continuă prin intermediul al-Solag, companie paravan a Meroe Gold.