Expoziția face parte din cele 50 evenimente culturale organizate în lume cu ocazia Zilei Naționale a României. „Oamenii de cultură de pe ambele maluri ale Prutului au în permanență un dialog, iar expoziția este rezultatul acestei colaborări la nivel instituțional”, a menționat gazda evenimentului, directorul Muzeului Național de Artă al Moldovei, Tudor Zbârnea.  

Narcis Afrăsinei, directorul interimar al Institutului Cultural Român la Chișinău, a mărturisit că primul gest pe care l-a făcut după ce a fost numit în funcție, a fost să înceapă organizarea acestei expoziții a Maeștrilor artei românești: „Art Safari este la bază o expoziție compusă din lucrările private ale colecționarilor români, doar că Ioana Ciocan (curatoarea expoziției) a reușit să creeze un concept aparte, și cred că este un câștig pentru toți actorii invitați în acest proiect, fie că ne referim la artiști, fie că ne referim la participanți, fie că ne referim la acel segment care nu este foarte dezvoltat în Rep. Moldova, și anume colecționarii de artă. Am simțit că acest model lipsește în Rep. Moldova și de aceea, prin strategia Institutului Cultural Român, mi-am asumat să aducem proiecte culturale românești de succes noi din România spre Moldova, dar nu într-un mod oarecare, ci unind și creând punți. Și iată, astăzi, prin Fundația Constantin Mimi, sunt bucuros că acest demers ne-a reușit. Sper că cetățenii din Rep. Moldova vor aprecia această expoziție și ne vor ajuta să îi dăm aripi, așa cum a prins aripi la București, așa să prindă și la Chișinău@, a declarat directorul ICR, la vernisajul expoziției.

Prezentă la eveniment, președinta Senatului din România, Alina Gorghiu, a mulțumit instituțiilor implicate în organizarea expoziției că au adus peste 30 de capodopere românești la Chișinău. Oficialul a mai menționat că Dosarul cămășii cu altiță, care a intrat în patrimoniu UNESCO pe 1 decembrie, este o altă dovadă că România și Rep. Moldova au aceeași tradiție și entitate culturală.  „Mă onorează participarea la acest eveniment pentru că îl văd ca pe unul dintre cele mai importante poduri de legătură dintre noi, așa se nasc cele mai frumoase lucruri, prin cultură. Se nasc cele mai reale contacte. Proiectele pot fi făcute doar atunci când găsești echilibru. Această expoziție și-a găsit echilibru. Și de abia aștept să genereze și altele, pentru că împreună suntem mai buni”, a conchis Alina Gorghiu.

La vernisajul expoziției au fost prezenți critici de artă, scriitori, artiști plastici din Rep. Moldova, care au avut ocazia să studieze unele lucrări pentru prima dată. Școala românească s-a perfecționat și inspirat mult din școala europeană, cea de la Paris, de la Viena, Budapesta, Viena, a spus pictorul Mihai Țăruș. Artiști precum Francois Gall, Hans Mattis-Teutsch, Iosif Iser au adus modernitate și profunzime: „Pictura a fost influențată mult de condițiile politice și istorice ale României. Arta era un manifest al civilizației în perioada de construire și formare a României.  Lucrările lui Samuel Mutzner, despre care critica de artă a perioadei interbelice, scria că este unul din adepții artei impresionismului, a adus în România interbelică diverse tehnici. E știut că după căsătoria cu pictorița Rodica Maniu, a avut o predilecție pentru tematica țărănească, fapt ce l-a făcut să se apropie mai mult de ceea ce căuta în călătoriile sale prin Venezuela, Japonia, Africa, etc.”, a povestit Mihai Țăruș.

În cadrul expoziției sunt prezentate două lucrări ale artistului Nicolae Grigorescu, care descindea dintr-un neam de țărani din regiunea de șes a Munteniei, din comuna Pitaru, la jumătatea drumului dintre București și Pitești, iar multe din tablourile care reprezintă peisaje, care cu boi, imagini de țărani, sunt inspirate din acele prime trăiri de acasă ale artiștilor, a spus pentru Radio Chișinău  Ghenadie Jalbă: „Se dezvoltase într-un mediu de iconari, pictase foarte multe biserici, dezvoltând manualitate în mai multe tehnici. Grigorescu, din primii săi ani, era conștient că are un dar aparte, însă după câțiva ani de ucenicie în atelierele de iconari, înțelege că nu putea să aplice aceeași metodă de a picta icoanele narative pe dimensiuni mari, precum o făcea pe dimensiunile mici. Retrospectiv, făcând bilanțul învățăturii primite în atelierul Chladek, suficient ca să îl ajute să trăiască din zugrăveala iconițelor, Grigorescu își va desăvârși pregătirea într-un alt mediu, și decide să plece în occident, învățând în școlile europene de artă din Italia și Franța. Și aici vedem nemărginitul său talent în aceste două lucrări expuse. Grigorescu rămâne a fi printre fondatorii picturii române moderne la întoarcerea sa, acasă, iar astăzi lucrările sale sunt un reper de valoare plastică și istorică, un termen de referință pentru generațiile de pictori români, a subliniat Ghenadie Jalbă.

Expoziția Maeștrii artei românești prezintă pozițiile teoretice și estetice exprimate în spațiul românesc, ilustrează diversitatea de viziune, tematică și tehnici de la sfârșitul secolului XIX până în secolul XX.