Sfatul Țării, întrunit pentru prima dată la 21 noiembrie 1917, reprezintă cea mai frumoasă pagină de istorie politică pentru teritoriul dintre Prut și Nistru, consideră mai mulți istorici.  Acest prim for legislativ al Basarabiei a votat la 1918 unirea Basarabiei cu România și a rezolvat o serie de probleme cu care se confrunta populația dintre Prut și Nistru. Istoricul Octavian Țâcu subliniază importanța deciziilor luate de membrii Sfatului Țării.

„Mă refer la deciziile privind crearea armatelor moldovenești, organizarea vieții politice prin crearea instituțiilor statului, care să fie funcționale, așezarea economiei, și desigur, proclamarea la 2 decembrie 1917 a Republicii Democratice Moldovenești, pentru că asta a însemnat crearea unui Guvern care a început să așeze lucrurile într-o albie cât de cât firească. Și, desigur, această decizie istorică, fatidică pentru noi, de la 27 martie 1918, care ne-a așezat în spațiul românesc, să punem frontiera la Nistru”, a declarat Octavian Țâcu. 

Unirea Basarabiei cu România, votată de Sfatul Țării, a dus la consolidarea unității naționale a statului român, consideră istoricul Ion Negrei.

„Întregul neam românesc, după Unire, trăiește în unitate națională. Adică toți românii care erau în spațiul vechi s-au unit într-un singur stat, un singur Parlament, un singur Guvern, o singură unitate culturală, etnică și economică”, a declaart Ion Negrei. 

Președinte al primului Parlament basarabean a fost ales omul politic Ion Inculeț. La 100 de ani de la acest eveniment, o rudă îndepărtată a lui Ion Inculeț, profesorul de istorie Veaceslav Inculeț povestește că le predă cu interes deosebit elevilor săi tema despre constituirea Sfatului Țării și despre primul președinte al acestuia.

 „Le povestesc elevilor mei despre viața politică a lui Ion Inculeț, activitatea sa în calitate de președinte al Sfatului Țării, despre contextul în care a fost votată Unirea. Mai există și un moment interesant legat de moartea lui Ion Inculeț. El s-a stins din viață în 1940. Dar în timpul operațiunii Iași-Chișinău, Stalin a vrut să verifice dacă el a murit într-adevăr și a dat ordin să-i fie deshumat mormântul. Acel ofițer sovietic care trebuia să verifice moartea lui Inculeț, a luat un pantof din mormântul defunctului și l-a dus la Moscova ca argument, să demonstreze că acolo era îngropat Inculeț și nu altcineva”, a spus Veaceslav Inculeț. 

În decursul existenței sale, Sfatul Țării s-a întrunit în două sesiuni și a avut 83 de ședințe plenare și două particulare.