FOTO | 1 Decembrie - Ziua Națională a României. Cum va fi marcată în acest an

  • 01 Decembrie 2020 08:44
FOTO | 1 Decembrie - Ziua Națională a României. Cum va fi marcată în acest an

Ziua Națională a României este sărbătorită, în fiecare an, începând din 1990, la data de 1 Decembrie. Adunarea Națională de la Alba Iulia adopta, la 1 decembrie 1918, rezoluția Unirii Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România, se arată într-un documentar realizat de AGERPRES.

Parlamentul României a hotărât, prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, proclamarea zilei de 1 Decembrie ca Zi Națională a României. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, potrivit www.cdep.ro.

 

 

Marcarea pentru prima dată a Zilei Naționale a României, la 1 Decembrie (1990); depuneri de coroane la statuia lui Mihai Viteazul din Alba Iulia.

Foto: (c)  ILIE BUMBAC/Arhiva istorică AGERPRES


La 1 Decembrie 1990, Ziua Națională a României a fost sărbătorită atât la Alba Iulia, unde la ceremoniile organizate au participat numeroase oficialități române, cât și la Arcul de Triumf din București unde a fost organizată parada militară. De atunci, în fiecare an, atât în București, cât și în majoritatea orașelor din întreaga țară au avut loc parade militare și au fost organizate numeroase ceremonii cuprinzând depuneri de coroane, dar și alte manifestări.

 

 

Defilarea soldaților români pe sub Arcul de Triumf din București, cu ocazia sărbătoririi Zilei Naționale a României (1990).

Foto: (c)  CORNEL MOCANU/Arhiva istorică AGERPRES


În acest an, în contextul pandemiei de COVID-19, Ziua Națională va fi marcată la nivelul întregii țări cu respectarea măsurilor de prevenire și limitare a răspândirii noului coronavirus, în unele cazuri evenimentele desfășurându-se exclusiv online. Parada militară tradițională de 1 Decembrie de la Arcul de Triumf nu va mai avea loc iar ceremonia va fi restrânsă, fiind invitați ambasadori străini, medici și personal medical.

Ziua Națională a României a fost sărbătorită între anii 1866 și 1947, la data de 10 Mai, dată care are o triplă semnificație. La 10 mai 1866, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen sosea la București și depunea, în fața Parlamentului, jurământul de credință, fiind proclamat Domnitor al României, sub numele de Carol I. La aceeași dată, în 1877, Carol I promulga Legea pentru desființarea tributului către Înalta Poartă, în urma proclamării Independenței de Stat a României care avusese loc la 9 mai 1877, în cadrul sesiunii extraordinare a Adunării Deputaților. La 10 mai 1881, era proclamat Regatul României. În 1947, la 30 decembrie, regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947) abdica, în urma presiunilor regimului comunist, și părăsea țara, în ianuarie 1948, împreună cu familia.

 

 

Parada militară prilejuită de sărbătoarea Națională a României (1866-1947) (10 mai 1946). 

Foto:  Arhiva istorică AGERPRES


Începând cu anul 1948 și până în 1989, anul prăbușirii regimului comunist în România, data de 23 august a fost Ziua Națională a României. La 23 august 1944, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, România ieșea din alianța cu Puterile Axei (Germania, Italia și Japonia), declara încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaților (Franța, Imperiul Rus, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii) și declara război Germaniei naziste și Ungariei horthyste.

***
La 29 septembrie/12 octombrie 1918, Comitetul Executiv al Partidului Național Român întrunit la Oradea a adoptat, în unanimitate, o declarație privind hotărârea națiunii române din Transilvania de a se așeza "printre națiunile libere" (în baza dreptului național ca fiecare națiune să dispună liber de soarta sa), consemnează "Istoria României în date" (Editura Enciclopedică, 2003). În declarația redactată de Vasile Goldiș se sublinia, astfel, necesitatea convocării unei adunări naționale, care să delege organele abilitate "să trateze și să hotărască în treburi care se referă la situația politică a națiunii române". Totodată, se cerea "afirmarea și valorificarea drepturilor ei, nestrămutate și inalienabile, la deplina viață națională". Documentul a fost citit de Alexandru Vaida-Voievod în Parlamentul de la Budapesta, în ședința din 5/18 octombrie 1918.

 

 

Manifestări organizate la Reșița, cu ocazia zilei de 1 Decembrie - Ziua Națională a României (2019).

Foto: (c)  PAULA NEAMTU / AGERPRES FOTO


În acest sens, a fost constituit Consiliul Național Român Central de la Budapesta (mutat, apoi, la Arad), unicul for de conducere al românilor transilvăneni, precum și principiile sale de acțiune. Acesta era format din șase reprezentanți ai Partidului Național Român (Vasile Goldiș, Aurel Lazăr, Teodor Mihali, Ștefan Cicio-Pop, Alexandru Vaida-Voevod și Aurel Vlad) și șase social-democrați (Tiron Albani, Ioan Flueraș, Enea Grapini, Iosif Jumanca, Iosif Renoiu și Baziliu Surdu), notează sursa de mai sus.

La 9/22 noiembrie 1918, Consiliul Național Român Central a adoptat o Notă Ultimativă prin care cerea guvernului maghiar "puterea de guvernare asupra teritoriilor locuite de români în Ardeal și Țara Ungurească". Tratativele între delegația Consiliului Național Român Central, compusă din Ștefan Cicio-Pop, Vasile Goldiș, Aurel Lazăr, Gheorghe Crișan, cărora li s-a adăugat și Iuliu Maniu, și delegația Consiliului Național Maghiar, condusă de Oszkár Jászi, ministrul naționalităților în guvernul condus de Mihaly Karoly, au avut loc la Arad, între 13 și 15 noiembrie. Acestea s-au soldat cu un eșec, deoarece partea maghiară a propus ca Transilvania să rămână în continuare în cadrul Ungariei, sub forma unui guvernământ românesc autonom, reprezentat în guvernul maghiar.

 

 

Manifestări organizate la Zalău, cu ocazia zilei de 1 Decembrie - Ziua Națională a României (2019).

Foto: (c)  SEBASTIAN OLARU / AGERPRES FOTO


În acest context, Consiliul Național Român Central, prin Vasile Goldiș, a declarat că "națiunea română pretinde cu tot dreptul deplina sa independență de stat și nu admite ca acest drept să fie întinat prin rezolvări provizorii". Consiliul Național Român Central a stabilit legături cu forurile politice de la Iași, unde se refugiaseră guvernul român și familia regală, și a trecut la organizarea adunării care să confirme voința de unire a românilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș.

La Adunarea Națională, convocată pentru data de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, la Alba Iulia, se aflau în Sala Unirii, fosta cazină militară (club sau cazinou al ofițerilor), pe lângă cei 1.228 de delegați (deputați) aleși în circumscripțiile electorale, cât și reprezentanți ai tuturor instituțiilor și organizațiilor politice, culturale, profesionale, de învățământ, religioase, militare, de femei, de sindicat ș.a., și "peste 100.000 de țărani, muncitori și orășeni veniți din toate părțile unde se vorbea românește, de la Iza maramureșeană până la Dunărea bănățeană, din țara Bârsei până la Crișuri", potrivit volumului "Scurtă istorie a românilor" (Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, 1977).

 

 

Manifestări organizate la Mormântul Ostașului Necunoscut din Parcul Carol I, cu ocazia zilei de 1 Decembrie - Ziua Națională a României (2018).

Foto: (c)  GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO


Discursul solemn a fost rostit de Vasile Goldiș, care a prezentat rezoluția redactată de Consiliul Național Central Român. A subliniat, între altele, caracterul actului ce trebuia înfăptuit: "Națiunile trebuiesc eliberate. Între aceste națiuni se află și națiunea română din Banat și Transilvania. Dreptul națiunii române de a fi eliberată îl recunoaște lumea întreagă. Libertatea acestei națiuni înseamnă unirea ei cu Țara Românească. Bucățirea poporului românesc n-a fost urmarea vreunei legi economice în care terminologie se ascunde minciuna. Dimpotrivă... teritoriile locuite de români au fost teritorii românești. După drept și dreptate, românii din Ungaria și Transilvania, împreună cu toate teritoriile locuite de dânșii, trebuiesc să fie uniți cu regatul român". Totodată, Iuliu Maniu, în discursul său, a rugat Adunarea Națională să primească proiectul de rezoluție, "pentru a întemeia pentru vecie România unită și mare și a înstăpâni pentru totdeauna o adevărată democrație și deplină dreptate socială".

Rezoluția a fost votată în unanimitate, într-o atmosferă de un entuziasm de nedescris în cuvinte, și a devenit, astfel, documentul istoric prin care se înfăptuia visul de veacuri al poporului român, respectiv unirea tuturor provinciilor românești într-un singur stat unitar și național: România Mare. La propunerea lui Alexandru Vaida-Voevod, Adunarea a aprobat componența Marelui Sfat Național, organism cu caracter legislativ, format din reprezentanți ai diferitelor profesii și categorii sociale.

 

 

Manifestări organizate cu ocazia zilei de 1 Decembrie - Ziua Națională a României, la Târgu Mureș (2018).

Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES FOTO


În ziua în care Adunarea Națională de la Alba Iulia adopta istorica hotărâre, regele Ferdinand și regina Maria intrau în București, după doi ani în care s-au aflat în refugiu la Iași. Astfel, Bucureștiul a redevenit capitala României întregite. Ziarul Mișcarea, în articolul "Plecarea Suveranilor" din 16 noiembrie 1918, consemna următoarele: "Pentru vechea capitală a Moldovei se încheie un capitol de istorie. Porțile Iașului s-au deschis larg acum doi ani pentru a primi pe Suverani, care veneau cu drapelul și oștirea țării, pentru a duce mai departe lupta pentru înfăptuirea visului secular al românismului. Erau zile de restriște și durere. Aici, însă, pe pământul binecuvântat al Moldovei, în cetatea lui Ștefan cel Mare și a lui Cuza-Vodă, Regele și Regina au trăit zilele cele mai grele, dar și cele mai mari din viața poporului român" ("Istoria românilor", vol. VII, tom II, Editura Enciclopedică, 2003).

Prin Decretul-lege nr. 3631 din 11/24 decembrie, publicat în "Monitorul Oficial" nr. 212 din 13/26 decembrie, se consfințea pe plan intern unirea: "Ținuturile cuprinse în hotărârea Adunării Naționale de la Alba Iulia de la 18 noiembrie/1 decembrie 1918 sunt și rămân de-a pururi unite cu Regatul României", conform volumului amintit mai sus.

 

 

Manifestări organizate cu ocazia zilei de 1 Decembrie - Ziua Națională a României, la Alba Iulia (2018).

Foto: (c)  SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO


La câteva luni de la Marea Unire, în mai 1919, regele Ferdinand și regina Maria au întreprins pentru prima dată un lung turneu în Transilvania, în care au fost însoțiți de Iuliu Maniu, președintele Consiliului Dirigent și de alte oficialități. S-au oprit la Brașov, Făgăraș, Sibiu, Blaj, Alba Iulia, Brad, Țebea, Câmpeni, Turda, Cluj, Bistrița, Careii Mari, Baia Mare, Oradea, bucurându-se de o primire călduroasă, adesea entuziastă, se arată în volumul "Istoria Românilor în timpul celor patru regi (1866-1947) Ferdinand I" (vol. II, Editura Enciclopedică, 2004). AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; redactori Arhiva Foto: Elena Bălan, Mihaela Tufega, Vlad Rușeanu; editor: Cerasela Bădiță, editor online: Andreea Preda)

 

Explicație foto din deschidere: Parada militară organizată cu ocazia zilei de 1 Decembrie - Ziua Națională a României, în zona Arcului de Triumf din București (2019).

 
Tags

Alte Noutati

LIVE: Colecția de Jazz cu Daniela Nicolae
Meteo Chișinău
14,24
Cer senin
Umiditate:77 %
Vint:4,12 m/s
Fri
14
Sat
14
Sun
15
Mon
16
Tue
16
Arhivă Radio Chișinău