Fostul președinte francez Valéry Giscard d'Estaing a decedat ca urmare a COVID-19
-
03 Decembrie 2020 08:29
Fostul președinte Valéry Giscard d'Estaing, în vârstă de 94 de ani, a decedat miercuri seara "ca urmare a COVID", iar înmormântarea sa va avea loc "în cea mai strictă intimitate", informează AFP citând un comunicat al familiei înaltului demnitar francez, potrivit Agerpres.
"Valéry Giscard d'Estaing s-a stins miercuri, 2 decembrie, în locuința familiei sale din Loir-et-Cher. Starea sa de sănătate se deteriorase și a murit de COVID-19", a scris familia sa într-un comunicat transmis AFP.
"În conformitate cu dorința sa, înmormântarea va avea loc în cea mai strictă intimitate familială", potrivit sursei citate.
Cel mai tânăr președinte (48 de ani) al celei de-a cincea Republici în momentul alegerii sale în 1974, politicianul de centru Valéry Giscard d'Estaing fusese internat de mai multe ori în ultimele luni pentru probleme cardiace.
În timpul mandatului său până în 1981, el a desfășurat acțiuni de modernizare a țării, promulgând reforme sociale importante precum legalizarea întreruperii voluntare a sarcinii (avortul) sau scăderea dreptului de vot la 18 ani. El a fost, de asemenea, primul președinte non-gaullist al celei de-a cincea Republici, după emblematicul general de Gaulle și moștenitorul său politic Georges Pompidou.
Valéry Giscard d'Estaing a exercitat un singur mandat, fiind învins la scrutinul din 1981 de socialistul François Mitterrand.
Giscard d'Estaing, care de la impunerea carantinei locuia în reședința sa de la țară din Authon (centrul Franței) fusese internat timp câteva zile la secția de cardiologie a spitalului din Tours în perioada 15-20 noiembrie pentru "insuficiența cardiacă".
Anterior, fostul președinte fusese internat câteva zile la mijlocul lunii septembrie, la Paris, pentru o infecție ușoară la plămâni. Medicii au exclus atunci o infectarea cu noul coronavirus.
Giscard d'Estaing, care a împlinit 94 de ani pe 2 februarie, a fost deja internat la secția de cardiologie a spitalului G. Pompidou de mai multe ori în urmă cu câțiva ani, pentru implant de stenturi.
Una din ultimele sale apariții publice a avut loc pe 30 septembrie 2019, în timpul înmormântării la Paris a președintelui Jacques Chirac, care a ocupat funcția de prim-ministru în timpul mandatului său, în perioada 1974-1976.
Numele său a apărut în presă și în luna mai, în legătură cu o anchetă privind o agresiune sexuală după o plângere a unei jurnaliste din Germania, care l-a acuzat că i-a atins fesele într-un interviu acordat în urmă cu peste un an.
Un european convins, fostul președinte francez Valéry Giscard d'Estaing a susținut proiectul european în timpul mandatului său de șapte ani și a revenit în prim-plan 20 de ani mai târziu, la conducerea Convenției Europene însărcinate cu redactarea articolelor proiectului unui Tratat constituțional european. Votul negativ al francezilor acordat acestui proiect la referendumul din mai 2005 a fost o dezamăgire imensă pentru Giscard d'Estaing. A avut o colaborare fructuoasă cu cancelarul german Helmut Schmidt.
Totodată, pentru a relansa Uniunea Europeană după votul Marii Britanii în favoarea Brexitului în iunie 2016, el a pledat pentru o Europă mai concentrată în jurul "țărilor fondatoare" și a "vecinilor care împărtășesc aceleași idei".
În memoriile sale,"Le Pouvoir et la vie" (Puterea și viața), Valéry Giscard d'Estaing scrie că personalitățile politice care l-au impresionat cel mai mult au fost Charles de Gaulle și Jean Monnet.
Valéry Giscard d'Estaing a instituit în 1975 reuniunea anuală la nivel înalt a țărilor celor mai industrializate, devenită ulterior G8.
Preocupat de tensiunile economice și monetare care au urmat crizei dolarului din 1971 și șocului petrolier din 1973, președintele francez a avut ideea de a transpune la nivelul conducerii celor mai industrializate state obiceiul miniștrii de finanțe din aceste țări de a se întâlni informal pentru a consultări cu privire la problemele stringente ale zilei.
În noiembrie 1975, Giscard d'Estaing a reunit la Château de Rambouillet, lângă Paris, șefii de stat și de guvern din SUA, RFG, Japonia, Marea Britanie și Franța și a invitat Italia să participe la reuniune în calitate de țară care prezida Comunitatea Economică Europeană. Așa s-a născut G6, devenită G7 în 1976 la presiunea SUA, care a pledat pentru participarea Italiei și a Canadei. În 1998, Rusia a devenit membru cu drepturi depline al adunării anuale, ajungându-se la formula G8.