Acuzații în acest sens au fost formulate de miniștrii actuali ai justiției, Martin Soria, și securității, Sabina Frederic, precum și de foștii miniștri a securității, Patricia Bullrich, și apărării, Oscar Aguad.

Ministrul bolivian de externe, Rogelio Mayta, acuzase anterior guvernul de centru-dreapta al lui Macri (2015-2019) pentru că a trimis forțelor armate boliviene muniție destinată trupelor antirevoltă, precum gaze lacrimogene pentru a reprima manifestațiile susținătorilor fostului președinte de stânga Evo Morales.

Macri a dezmințit ''categoric aceste acuzații'' într-o scrisoare deschisă, asigurând că guvernul său dimpotrivă a oferit azil mai multor funcționari ai guvernului lui Evo Morales la Ambasada Argentinei din La Paz.

Activitățile de contrabandă agravată cu muniție se pedepsesc cu închisoarea de la patru la 12 ani în Argentina.

Actualul ministru al securității susține că munițiile au fost expediate ''pe ascuns'' la bordul unui avion al forțelor aeriene argentiniene care transporta zece jandarmi în Bolivia pentru a consolida securitatea ambasadei.

''Munițiile destinate ambasadei au ajuns în mâinile forțelor aeriene boliviene și într-un depozit al poliției'', a completat ministrul justiției.

În noiembrie 2019, Evo Morales a fost constrâns să demisioneze în urma unei mișcări de contestare a rezultatelor alegerilor la care obținuse al patrulea mandat prezidențial.

După o serie de manifestații în cursul cărora cel puțin 35 de persoane au fost ucise, Morales, făcut scăpat de poliție și armată, a demisionat și a fugit în Mexic și apoi în Argentina.

Conservatoarea Jeanine Ańez a depus jurământul de președinte interimar la două zile după demisia lui Morales.

Aceasta s-a întors în Bolivia după victoria la alegerile prezidențiale din octombrie 2020 a lui Luis Arce.

Bolivia a acuzat, de asemenea, Ecuadorul în luna iunie că ar fi trimis muniții ș gaze lacrimogene guvernului lui Jeanine Ańez.