„Astăzi, Parlamentul Republicii Moldova a votat Guvernul Tofan. Cu mulți ani în urmă, Vasile a preluat și a dezvoltat portofoliul meu de investiții în Republica Moldova, la Horizon Capital. Sunt convins că va gestiona cu același succes și acest portofoliu – unul mult mai important, cel al guvernării. Mă bucur că 12 miniștri din echipa cu care am lucrat în ultimele luni se regăsesc și în noul Guvern. Continuitatea este importantă. Le mulțumesc tuturor colegilor – a fost o onoare și o mare plăcere profesională să lucrăm împreună. Tuturor le doresc succes și numai bine”, a scris Munteanu pe contul său de Facebook.

Munteanu a caracterizat cele opt luni la conducerea Guvernului drept „extrem de intense”, menționând că Executivul a gestionat trei crize majore – poluarea Nistrului, criza carburanților și deconectarea liniei electrice de 400 kV Isaccea–Vulcănești provocată de o dronă rusească – precum și alte provocări.

Potrivit lui Munteanu, în paralel cu obiectivul de avansare a Republicii Moldova pe calea aderării la Uniunea Europeană, Guvernul a inițiat mai multe reforme și proiecte strategice, printre care reforma administrației publice locale, reforma fiscală, proiecte de infrastructură, digitalizarea, atragerea investițiilor, măsuri pentru independența energetică, reforma justiției și modernizarea sistemelor de asistență socială și medicală.

Referindu-se la reforma fiscală, Alexandru Munteanu a respins afirmațiile potrivit cărora aceasta ar fi fost impusă de Fondul Monetar Internațional sau promovată în grabă, precizând că proiectul a fost elaborat în consultare cu FMI, iar autoritățile au decis, de comun acord cu instituția financiară, amânarea aprobării noului program pentru Republica Moldova din iulie până în septembrie, pentru a permite continuarea consultărilor publice și îmbunătățirea proiectului.

„Reforma fiscală este una dintre cele mai dificile reforme pe care le poate face un guvern. Din păcate, în Republica Moldova, dezbaterea despre această reformă s-a transformat uneori într-un meci de fotbal politic. Și, dacă tot rămânem în metaforă, nivelul jocului a fost, pe alocuri, mai apropiat de liga amatorilor decât de Campionatul Mondial, iar arbitrii au fost atât de numeroși, încât uneori părea că pe teren erau mai mulți arbitri decât jucători. Dincolo de metafore, consider că reforma fiscală a fost pregătită profesionist și apreciată de numeroși experți din țară și de peste hotare, inclusiv de FMI”, a declarat Munteanu.

Fostul premier a subliniat că demisia sa nu a avut legătură cu reforma fiscală și și-a exprimat speranța că noul Guvern va continua dialogul pe marginea acesteia.

În final, Alexandru Munteanu i-a urat succes premierului Vasile Tofan și i-a transmis un îndemn la „curaj”, pe care l-a calificat drept „cea mai importantă resursă într-o funcție publică”.

„Vreau să-i doresc lui Vasile același lucru pe care mi l-a dorit și el la începutul mandatului meu și pentru lipsa căruia m-a criticat, pe bună dreptate, acum câteva luni: CURAJ! Curajul este, probabil, cea mai importantă resursă într-o funcție publică. Iar eu îmi voi păstra și pe viitor dreptul de a-l critica atunci când voi considera necesar, în același spirit prietenesc și constructiv”, a notat Munteanu.

El a anunțat că, după o perioadă de vacanță, își va relua proiectele investiționale și cultural-educative din Republica Moldova, Ucraina, România și Statele Unite.

Alexandru Munteanu a preluat conducerea Guvernului Republicii Moldova în urma alegerilor parlamentare din 29 septembrie 2026.  Cabinetul de miniștri condus de Munteanu a fost învestit de Parlament pe 30 octombrie. După opt luni la conducerea Executivului, Munteanu și-a anunțat demisia pe 3 iulie, explicând că a ales să se retragă din funcție în momentul în care a considerat că nu își mai poate exercita mandatul în deplin acord cu principiile și convingerile sale.

Citește și: Guvernul Tofan, învestit cu 53 de voturi. Care sunt prioritățile noului Guvern pentru următorii ani