ADN-ul prelevat de la cele cinci fosile descoperite în peștera Bacho Kiro din Bulgaria a demonstrat că acestea aparțineau Homo sapiens-ului modern, au declarat cercetătorii.

Această dovadă a rezolvat o dezbatere cu privire la identitatea speciei care a lăsat în urma sa o remarcabilă serie de artefacte găsite în acest sit, printre care unelte din piatră din os și pandantive realizate din dinții urșilor de peșteră. Așadar, specia noastră a populat peștera, nu cea a neandertalienilor.

Cercetarea antedatează cu mii de ani sosirea Homo sapiens din Europa, un punct de reper în istoria unei specii care a apărut în Africa în urmă cu aproximativ 300.000 de ani și apoi s-a răspândit în restul lumii.

Resturile umane descoperite în peșteră au o vechime ce variază între 43.000 și 46.000 de ani, în timp ce artefactele asociate datează din urmă cu până la 47.000 de ani, după cum a declarat paleoantropologul Jean-Jacques Hublin, directorul Departamentului de Evoluție Umană de la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutivă din Germania.

"Se pare că acesta este momentul celui mai timpuriu val de oameni moderni la latitudini medii din Eurasia", a adăugat Hublin, existând dovezi ale prezenței Homo sapiens relativ curând după aceea la latitudini similare din Moravia până în Mongolia.

Neandertalienii - cu un fizic mai robust decât Homo sapiens - populau deja Europa de sute de mii de ani.

Potrivit lui Hublin, noile constatări indică faptul că aceste două specii s-au suprapus timp de circa 8.000 de ani înainte de dispariția neandertalienilor.

Există o dezbatere cu privire la ceea ce a condus la dispariția neandertalienilor, una dintre supoziții fiind aceea că specia noastră i-a eliminat, după mii de ani de interacțiuni - inclusiv încrucișări - care au lăsat o amprentă de neșters asupra genomului uman.

"După părerea mea, neandertalienii au dispărut din Europa din cauza competiției cu specia noastră. Totuși, acest lucru nu s-a produs peste noapte", a explicat Hublin, autor principal al studiului publicat în revista Nature, alături de un al doilea studiu, publicat în Nature Ecology & Evolution.

Rămășițele animaliere din peșteră au dezvăluit practicile de vânătoare și de tranșare a urșilor de peșteră, bizonilor, cerbilor uriași, cailor, hienelor și leilor, notează Reuters.

Printre artefacte se numără lame ascuțite din piatră și numeroase ornamente personale, inclusiv o mărgea din fildeș de mamut și pandantive din dinți de urs. Aceste pandantive prezintă similarități uimitoare cu cele realizate mai târziu de neandertalienii din vestul Europei, ceea ce indică faptul că rudele noastre cele mai apropiate din punct de vedere evolutiv au adoptat aspecte din cultura Homo sapiens.

"Dovada bazată pe ADN este acum sigură, neandertalienii și Homo sapiens au interacționat când au intrat în contact. În unele locuri, aceste interacțiuni au putut fi chiar 'prietenoase', în lipsa unui cuvânt mai bun", a declarat Shara Bailey, specialistă în antropologie la Universitatea din New York și coautoare a studiului. "Le purtăm ADN-ul și au fost influențați de inovațiile noastre culturale", a adăugat ea. 

Sursa:Agerpres