"Dezbaterea privind efectele inteligenței artificiale a fost dominată de două teme. Una este teama de autonomie, o situație în care inteligența artificială depășește inteligența umană și scapă de sub controlul oamenilor, cu posibile consecințe dezastruoase. A doua se referă la îngrijorarea că o nouă revoluție industrială le va permite roboților să perturbe și să elimine oamenii în toate - sau în aproape toate - sferele sociale, de la transporturi la armată și servicii medicale. Există și a treia posibilitate, în care inteligența artificială promite reconfigurarea lumii. Permițând instituțiilor guvernamentale să monitorizeze, să înțeleagă și să exercite control asupra cetățenilor mult mai mult decât până acum, inteligența artificială le va oferi țărilor autoritariste o alternativă plauzibilă la democrația liberală, prima situație de acest fel de după Războiul Rece. Această situație va genera o nouă competiție internațională între sistemele sociale", comentează editorialistul Nicholas Wright într-un articol publicat în revista Foreign Affairs sub titlul "Cum va reconfigura inteligența artificială ordinea mondială / Competiția care se prefigurează între autoritarismul digital și democrația liberală". 

De zeci de ani, cei mai mulți teoreticieni politici cred că democrația de tip liberal oferă singura cale pentru succes economic susținut. Fie guvernele își reprimă cetățenii și rămân într-o situație de sărăcie, fie le oferă libertate și culeg beneficiile economice. Unele state cu regimuri represive au reușit să obțină creștere economică anumite perioade, dar, pe termen lung, autoritarismul a însemnat de fiecare dată stagnare.

Inteligența artificială poate perturba această dihotomie. Le oferă o cale plauzibilă țărilor mari care au economii avansate pentru a-și îmbogăți cetățenii menținând totuși controlul asupra lor. Unele țări merg deja în această direcție.

China a început să construiască un stat bazat pe autoritarismul digital, prin utilizarea mijloacelor de supraveghere și a instrumentelor automatizate care pot deprinde cunoștințe autonom pentru a deține controlul asupra grupurilor de oameni, precum și prin crearea unui "sistem de credite sociale". Alte state au început să importe și să imite sistemul din China. La fel cum competiția între sistemele de tip liberal-democrate, fasciste și comuniste a marcat cea mai mare parte a secolului 20, lupta între democrația liberală și autoritarismul digital va defini secolul 21, argumentează editorialistul. 

Autoritarismul digital

Noile tehnologii vor permite forme ample de control social la costuri rezonabile. Instituțiile guvernamentale vor putea cenzura selectiv teme și comportamente pentru a permite circulația informațiilor despre activități productive din punct de vedere economic, blocând însă dezbaterile politice care ar putea afecta regimul. Proiectul din China denumit "Great Firewall" evidențiază acest tip de cenzură selectivă. Inteligența artificială va permite atât cenzura retroactivă, cât și controlul preventiv asupra potențialilor disidenți, prin utilizarea metadatelor. 

"Nu există nicio garanție că acest tip de autoritarism digital va funcționa pe termen lung, dar s-ar putea să nici nu fie nevoie atât timp cât este un model plauzibil stabilit ca obiectiv de anumite țări. Situația va fi suficientă pentru generarea unei noi competiții ideologice. Dacă guvernele vor începe să considere autoritarismul digital drept alternativă viabilă la democrația liberală, nu vor simți nicio presiune să adopte sistemul liberal. Chiar dacă acest model va eșua în final, tentativele de a-l implementa ar putea dura mult timp. Modelele comuniste și fasciste s-au prăbușit doar după ce au eșuat toate încercările de a fi implementate în lumea reală", explică editorialistul. 

Crearea și exportarea unui model de stat care monitorizează totul

Indiferent cât de util ar putea fi un sistem de control social pentru un regim, construirea unuia nu ar fi o sarcină ușoară. Marile proiecte informatice sunt dificile, necesitând niveluri ridicate de coordonare, finanțare generoasă și expertiză.

China a demonstrat că poate construi un sistem informatic de amploarea societății și are finanțarea necesară pentru noi proiecte similare. Autoritarismul digital nu se limitează la China. Beijingul exportă modelul de tip "Great Firewall" în Thailanda și Vietnam. Potrivit presei, experți chinezi au oferit susținere pentru instituirea unor sisteme de cenzură în Sri Lanka, Etiopia, Iran, Rusia, Zambia și Zimbabwe.

"În sens mai larg, China și Rusia au respins concepția SUA asupra unui Internet liber, fără frontiere și mondial. China recurge la puterea diplomatică și de piață pentru a influența standardele tehnice la nivel mondial și a normaliza ideea că guvernele trebuie să dețină control asupra Internetului prin limitarea libertăților individuale", subliniază revista Foreign Affairs. 

Reacția democratică 

Este foarte improbabil ca democrațiile liberale să fie acaparate de autoritarismul digital, dar recentele sondaje de opinie arată o diminuare a numărului cetățenilor societăților occidentale care consideră democrația "esențială". Provocările externe din partea competitorilor care au adoptat noile forme de autoritarism ar putea consolida democrațiile liberale.

Lecții pentru Occident  

"Țările occidentale pot face foarte puțin pentru a schimba traiectoria unei țări atât de puternice și încrezătoare precum China. Statele care practică autoritarismul digital vor rezista o perioadă. Pentru a concura cu ele, democrațiile liberale trebuie să aibă strategii clare. În primul rând, guvernele și societățile trebuie să limiteze riguros metodele de supraveghere și manipulare. Companiile-gigant de pe piața tehnologiei informaționale trebuie divizate și supuse reglementărilor. Guvernele trebuie să asigure un mediu diversificat și sănătos pentru presă, garantând, spre exemplu, că rețele online foarte influente precum Facebook nu diminuează pluralismul de opinii; este necesară subvenționarea emisiilor posturilor publice și actualizarea reglementărilor privind publicitatea politică în domeniul online. Sunt necesare legi care să împiedice firme din domeniul tehnologiei informaționale să exploateze surse de date personale (...). Chiar și guvernelor trebuie să li se interzică să folosească astfel de date, cu excepția unor circumstanțe speciale, precum operațiunile antiteroriste. În al doilea rând, țările occidentale ar trebui să acționeze pentru a influența modul în care națiunile care nu au sisteme democratice consolidate, dar nici sisteme total autoritariste implementează tehnologiile de inteligență artificială și cele de megadate. Trebuie să ofere asistență statelor pentru dezvoltarea infrastructurii și reglementărilor. (...) Țările occidentale trebuie să fie pregătite să respingă autoritarismul digital", concluzionează editorialistul Nicholas Wright.