„Aceasta este o decizie istorică - cea mai mare alocare a DST din istoria FMI și un vaccin pentru economia globală într-un moment de criză fără precedent. Alocarea DST va aduce beneficii tuturor membrilor, va crește încrederea și va favoriza reziliența și stabilitatea economiei globale. Aceasta va ajuta, în special, țările noastre cele mai vulnerabile care se luptă să facă față impactului crizei COVID-19”, a declarat directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, potrivit sursei citate. 

Moldova - 234 milioane, România - 2,47 miliarde de dolari

Alocarea generală a DST va deveni efectivă la 23 august 2021. DST-urile nou create vor fi creditate țărilor membre ale FMI, proporțional cu cotele existente în fond.

De exemplu, Republica Moldova are o cotă de 0,036% din DST, respectiv va primi circa 234 milioane dolari, România cu o cotă de 0,381% poate beneficia de circa 2,47 miliarde de dolari, iar Ucraina cu o cotă de 0,423% - circa 2,75 miliarde de dolari.

Curios este că de fondurile FMI ar putea beneficia și țări autoritare precum Belarus cu 0,143% de DST sau circa 930 milioane de dolari, dar și Rusia, China etc.

SUA, care deținea cea mai mare cotă de DST - de 17,443%, ar urma teoretic să primească de la FMI 113,4 miliarde de dolari, iar în total statele ce fac parte din grupul G7 ar urma să beneficieze de circa 284 miliarde de dolari, în timp ce statele emergente și în curs de dezvoltare (fără China) - cu 50 miliarde de dolari mai puțin.

FMI susține că o opțiune cheie este ca membrii care au poziții externe puternice să-și canalizeze, în mod voluntar, o parte din DST-urile lor pentru a extinde împrumuturile pentru țările cu venituri mici, prin intermediul Fondului FMI pentru reducerea sărăciei și creșterea (PRGT).

Sprijinul favorabil prin PRGT este în prezent fără dobândă. FMI explorează, de asemenea, alte opțiuni pentru a ajuta țările mai sărace și mai vulnerabile în eforturile lor de redresare.

Ce sunt DST-urile și la ce sunt folosite

Drepturile speciale de tragere (DST) sunt active de rezervă care funcționează ca monedă de cont a FMI, valoarea lor fiind echivalentă cu cea a unui coș de valute în care dolarul SUA are o pondere 42%, euro - 31%, yuanul chinez (renminbi) - 11%, yenul japonez și lira sterlină - câte 8%.

FMI emite DST ca alocări de active de rezervă pentru băncile centrale ale țărilor membre, care le pot schimba pe o valută de circulație internațională cu alte bănci centrale.

Alocările diferă de împrumuturile acordate de FMI, calculate tot în DST, și sunt proporționale cu cota de participare la FMI a țărilor membre.

Ultima alocare suplimentară de DST, similară cu emiterea de masă monetară, a avut loc în 2009 și a fost echivalentă cu 250 de miliarde de dolari.

Alocarea de DST și măsurile de sporire a creditării din partea Băncii Mondiale și a FMI sunt necesare pentru sprijinirea eforturilor de a ține sub control pandemia și a de atenua impactul ei devastator, în special în țările sărace, cu resurse mai reduse.

Impactul „tiparniței” de bani a FMI

SUA a propus anterior metode de îmbunătățire a transparenței și a responsabilității cheltuirii alocărilor de DST, iar miniștrii de Finanțe din G20 și-au exprimat sprijinul ferm pentru majorarea rezervelor de urgență ale FMI.

Un studiu al Băncii Centrale Europene (BCE) arată că țările care au primit DST peste proporția de 10% din rezervele lor internaționale s-au confruntat cu o inflație mai mare decât celelalte.

Acum, pericolul impactului inflaționist pare să nu mai îngrijoreze atât de mult sau nu mai mult decât pericolul incapacității de plată a unor țări.

Reglementările FMI spun că poate efectua alocări numai atunci când este necesar pentru a satisface o nevoie globală pe termen lung de a suplimenta activele de rezervă existente, într-un mod care va promova realizarea scopurilor FMI, va evita stagnarea economică, va evita deflația, va evita cererea excesivă și va evita inflarea excesivă.