Marcel Ciolacu a declarat pentru publicația britanică că planul său va fi pus în aplicare indiferent de atacurile ruse asupra porturilor ucrainene de pe partea cealaltă a Dunării la frontiera cu România, scrie Agerpres.

'Ucraina va avea aproximativ 40 de milioane de tone de cereale pentru export în 2023. Pentru a facilita acest lucru, am sporit capacitatea atât în portul Constanța, cât și pe căile către portul Constanța. Ne-am mobilizat cât de bine am putut'', a spus Ciolacu.

Promisiunea României de a spori coridorul de transport prin dragarea Dunării și extinderea infrastructurii portuare survine după ce Rusia s-a retras dintr-un acord ce permitea cerealelor ucrainene să ajungă pe piețele mondiale prin Marea Neagră. De asemenea, Moscova a amenințat navele comerciale care părăsesc porturile ucrainene, ceea ce a condus la o redirecționare a exporturilor via fluviul Dunărea.

'Ne-am învățat lecțiile și cu privire la Rusia. Suntem la zero dependență de energia sau resursele rusești. Sprijinul nostru pentru Ucraina este necondiționat'', a afirmat Ciolacu.

În primul său interviu pentru media internaționale de când a devenit prim-ministru în luna iunie, Marcel Ciolacu a spus că Bucureștiul nu va fi intimidat de Moscova și și-a exprimat încrederea că apartenența țării sale la NATO va descuraja orice ostilități directe din partea Rusiei. ''Nu există niciun risc de securitate pentru România în acest moment. Capacitatea crescută a portului Constanța și alte rute vor permite dublarea exporturilor de cereale ucrainene la 4 milioane de tone pe lună'', a spus el.

'Sunt în desfășurare investiții în canalul Sulina'', a adăugat Ciolacu, referindu-se principalul braț navigabil din Delta Dunării.

În pofida atacurilor repetate ale Rusiei asupra silozurilor de cereale din porturile ucrainene Izmail și Reni, de la Dunăre, există ''soluții'' - de exemplu prin permiterea tranzitului navelor în cursul nopții începând din octombrie și prin creșterea traficului cargo la cel puțin 14 nave pe zi. Dublarea mărimii barjelor ''înseamnă și că Ucraina nu va fi nevoită să folosească depozite de cereale atât de mult'', a afirmat el.

Reprezentanți ai sectorului de shipping au declarat pentru FT că planul este fezabil.

De asemenea, România va deschide mai multe puncte rutiere de trecere a frontierei și își va îmbunătăți infrastructura feroviară în stațiile de la frontiera cu Ucraina pentru a accelera transferul încărcăturilor, a adăugat Ciolacu.

România nu a scos o vorbă în legătură cu asistența sa militară pentru Kiev, dar Marcel Ciolacu a afirmat că partenerii săi știu că Bucureștiul furnizează mai mult decât ajutor umanitar și sprijin logistic. Țara este implicată și în pregătirea piloților ucraineni pentru o flotă crescând de avioane de vânătoare F-16 donate de state membre ale NATO și așteaptă documentele necesare care autorizează începerea instruirii lor.

''Mă aștept să semnăm protocoalele (pentru piloți) în câteva zile, ceea ce este ultimul obstacol rămas. În ceea ce ne privește, logistica este unde trebuie'', a afirmat el.

Cheltuielile militare și de infrastructură crescute în urma războiului din Ucraina au un impact asupra bugetului țării, a spus el. Banca Centrală a României a prognozat că deficitul bugetar va sări la 7,5% din PIB în acest an, mult peste ținta de 4,4% și 6,2% în 2022.

Marcel Ciolacu se va întâlni cu oficialități ale Uniunii Europene la Bruxelles în această săptămână pentru a discuta despre diferențele de finanțare. El a spus că 'nu există nicio cale'' prin care UE ar reduce finanțarea pentru România pentru a forța mai multă austeritate asupra Bucureștiului.

'A trebuit să reorganizăm bugetul pentru a ajuta navele ucrainene'', a afirmat Marcel Ciolacu, adăugând că va încerca să obțină un accept al UE pentru ca produsele legate de război să nu fie incluse în calculul deficitului. 'Acestea au fost cheltuieli neprevăzute, așadar avem nevoie de o exceptare de la codul fiscal'', a explicat el.

Războiul lansat de Rusia contra Ucrainei a implicat, de asemenea, riscuri de securitate pentru Republica Moldova - aliat apropiat al României - a cărui cerere de aderare la UE este susținută de București cu toată inima, a spus Ciolacu. ''Moldova este de departe cel mai vulnerabil stat din Europa'', a afirmat el.

Omologul său ungar, Viktor Orban, și-a folosit veto-ul în cadrul UE și NATO pentru a întârzia diverse cereri de aderare, într-o încercare de a forța Bruxellesul să deblocheze fonduri europene înghețate, a afirmat Ciolacu. ''Ungarii au speculat asta'', a spus el, adăugând că este greșit să fie politizate astfel de chestiuni strategice.

'Există un război între un dictator și lumea liberă... unul pe care Europa nu își poate permite să îl piardă'', a încheiat Marcel Ciolacu.