În prezent, această poziție este ocupată de polonezul Donald Tusk, dar din toamnă și Comisia Europeană, și Consiliul European vor avea noi șefi, pe baza rezultatelor de la alegerile europarlamentare din 26 mai, precizează Digi24.

Alături de Klaus Iohannis, Financial Times îi menționează ca potențiali candidați la această funcție pe premierii Belgiei, Luxemburgului și Portugaliei. Ei ar putea fi posibili succesori ai lui Donald Tusk la șefia Consiliului European. Negocierile sunt în toi, mai ales că săptămâna viitoare are loc summitul european. Liderii trebuie să ajungă la un compromis, iar marile familii politice își vor împărți șefia Comisiei, Consiliului și Parlamentului European.

Articolul din Financial Times susține că tensiunile franco-germane apărute în ultima vreme complică negocierile pentru conducerea principalelor instituții europene.

Nu este pentru prima dată când este menționată posibilitatea ca președintele Klaus Iohannis să preia președinția Consiliului European. Această variantă a apărut și anul trecut, tot în presă. Atunci, întrebat despre această posibilitate, șeful statului spunea că se simte confortabil în postura de președinte al României.

Ce alte nume sunt menționate în cursa pentru președinția Consiliului European

Președintele Consiliului European prezidează summiturile europene și negociază acorduri. În mod obișnuit, jobul i se oferă unui politician care a stat la această masă, a summiturilor europene. În afară de Klaus Iohannis, care, menționează FT, se revendică din familia politică a PPE, alți posibili candidați sunt liberalii Charles Michel, premierul Belgiei, Xavier Bettel, premierul Luxemburgului, și socialistul António Costa, premierul din Portugalia. Cancelarul german Angela Merkel spune că nu este interesată de acest job, după ce s-a vehiculat și numele ei. Și Helle Thorning-Schmidt, fost premier al Danemarcei, ar putea intra în discuție, scrie Financial Times.

Cine ar putea fi președintele Comisiei Europene

Potrivit unei cutume, președintele Comisiei Europene - organul echivalent unui executiv - revine unui occidental, în timp ce mai noua funcție de președinte al Consiliului European - o funcție mai degrabă onorifică și protocolară - revine unui est-european. De această împărțire s-a ținut cont în atribuirea funcțiilor în actualul mandat, în care la șefia Comisiei Europene este luxemburghezul Jean-Claude Juncker, în timp ce președinția Consiliului European i-a fost încredințată polonezului Donald Tusk.

Acum, pentru funcția de președinte al Comisiei Europene candidatul susținut de PPE - partidul care a câștigat cele mai multe mandate în noul Parlament European - este germanul Manfred Weber, dar în ultima perioadă, tot mai multe voci au afirmat că nu îl agreează pe Weber pentru șefia CE, deoarece nu ar avea experiență în funcții executive. În aceste condiții, s-a vehiculat ideea că PPE ar lucra la un plan B pentru eventualitatea în care va trebui să desemneze un alt reprezentant. Actualul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, îndepărta, însă, zilele trecute o astfel de speculație.

La rândul lor, socialiștii îl susțin pe actualul vicepreședinte al CE, Frans Timmermans, pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, în timp ce liberalii sprijină candidatura comisarului Margrethe Vestager. Însă la fel de bine liderii UE ar putea avea propria alegere și numele vehiculate sunt premierul Olandei, Mark Rutte, și cel al Irlandei, Leo Varadkar.

Nume vehiculate pentru președinția Băncii Centrale Europene

O altă instituție europeană importantă care va trebui să aibă un șef nou este Banca Centrală Europeană. Liderii naționali au promis că vor ține cont exclusiv de merite în alegerea succesorului lui Mario Draghi, dar alegerea este importantă și din perspectiva globală a locurilor de muncă în UE. Numele vehiculate sunt Jens Weidmann (Germania) și Benoit Coeuré sau François Villeroy de Galhau (Franța). Erkki Liikanen și o mai veche cunoștință a românilor, Olli Rehn - fostul și actualul guvernator al Băncii Centrale din Finlanda, iar acesta din urmă și fost comisar european pentru extindere - sunt văzuți drept candidați ai compromisului, scrie Financial Times.