''Fenomenele meteorologice și climatice extreme au provocat pierderi economice estimate la 560 de miliarde de euro în Uniunea Europeană în perioada 1980-2021, dintre care doar 170 de miliarde de euro (30%) au fost asigurate'', precum și aproape 195.000 de victime, a arătat agenția europeană, care inaugurează o pagină web destinată celor mai recente date referitoare la impactul unor astfel de evenimente.

În februarie 2022, bilanțul prezentat de AEM vorbea despre 510 miliarde de euro și 142.000 de morți în perioada 1980-2020.

În 2021, inundațiile produse în Germania și în Belgia au făcut pagube însumând 50 de miliarde de euro.

În ceea ce privește numărul victimelor, o schimbare metodologică utilizată în Franța și în Germania este explicația acestei diferențe semnificative, a precizat agenția europeană.

''Pentru a evita pierderi suplimentare, trebuie să trecem urgent de la a reacționa în fața fenomenelor meteorologice extreme (...) la o pregătire proactivă'', a precizat pentru AFP Aleksandra Kazmierczak, expertă în cadrul AEM.

Potrivit celui mai recent bilanț, caniculele sunt responsabile pentru 81% din numărul de morți și pentru 15% din pagubele financiare.

Marcată de valuri de caniculă repetate, vara anului 2022, care nu a fost inclusă încă în bilanț, a înregistrat un număr de decese mai ridicat decât în mod obișnuit pe teritoriul întregii Europe.

S-au produs 53.000 (16%) de decese suplimentare în iulie 2022 în comparație cu mediile lunare din intervalul 2016-2019, însă nu toate au fost atribuite în mod direct căldurii, a precizat AEM.

Spania a înregistrat peste 4.600 de decese legate de căldura extremă între iunie și august.

Modelele climatice preconizează valuri de căldură extremă mai îndelungate, mai intense și mai frecvente, ceea ce va obliga Europa să reacționeze pentru protejarea populației vârstnice, vulnerabilă la temperaturi ridicate.

''Cele mai multe dintre strategiile naționale privind adaptarea la schimbările climatice (...) recunosc efectele căldurii asupra sistemelor cardiovasculare și respiratorii, dar mai puțin de jumătate abordează efectele directe ale căldurii cum ar fi deshidratarea sau insolațiile'', mai precizează instituția comunitară.

Consecințe ''devastatoare''

Schimbările climatice induse de om au multiplicat de cinci sau șase ori probabilitatea secetei în 2022, când incendiile forestiere au afectat o suprafață mai mult decât dublă în comparație cu ultimii ani, a precizat AEM.

Episoadele de secetă s-ar putea dovedi fenomene extrem de costisitoare.

Costul acestora ar putea crește de la nouă miliarde de euro pe an în prezent la 25 de miliarde de euro anual la sfârșitul secolului, dacă încălzirea este de 1,5 grade Celsius, dar putea urca la 31 de miliarde în cazul unei creșteri a temperaturilor cu 2 grade Celsius și la 45 de miliarde pentru 3 grade Celsius, potrivit scenariilor oamenilor de știință.

Consecințele pentru agricultură ar putea fi ''devastatoare''.

''Agricultorii ar putea limita efectele negative (...) prin adaptarea soiurilor cultivate, prin schimbarea perioadelor de însămânțare și modificarea modurilor de irigație'', a precizat AEM.

''Dacă nu reușim să ne adaptăm, randamentele și veniturile agricole se vor diminua în viitor'', a avertizat ea.

Cu pierderi umane mult mai mici (2% din total), inundațiile sunt catastrofele cele mai costisitoare pe plan economic, reprezentând 56% din totalul pagubelor.