Oleg Serebrian a arătat că, deși „Gazprom” are rută alternativă de livrare a gazelor și este obligat, conform contractului pe care l-a semnat cu „Moldovagaz”, să aducă gazele până la hotarul R. Moldova, intenția rușilor ar fi să genereze o criză umanitară. Oficialul a adăugat că MGRES dispune de stocuri de cărbune care ar putea acoperi doar consumul energiei electrice al regiunii transnistrene pentru o perioadă între 30 și 50 de zile. Aceste stocuri sunt estimate la 69,3 mii de tone, dar calitatea cărbunelui care este depozitată la MGRES nu se cunoaște. În lipsa MGRES, aprovizionarea cu energie electrică a R. Moldova depinde direct de importurile din zona de ofertare ENTSO-E și, în special, din România.

Reintegrarea celor două maluri ale Nistrului ar putea fi susținută de fiecare al doilea locuitor al malului stâng, iar UE depășește Rusia ca preferință pentru trai. Studiul  „Tendințe sociale și politice în regiunea transnistreană în contextul procesului de aderare al Republicii Moldova la UE” realizat la inițiativa redacției Zona de Securitate și Comunității WatchDog.MD, relevă că un eventual proiect de reintegrare a celor două maluri ale râului Nistru ar putea fi susținut de fiecare al doilea locuitor al malului stâng, iar Uniunea Europeană este evaluată ca unul dintre cei trei actori importanți care sprijină regiunea transnistreană și depășește Rusia ca preferință pentru trai. La acest sondaj de opinie au participat locutorii regiunii transnistrene în perioada septembrie – noiembrie 2024. La nivel social, există o deschidere din ce în ce mai mare către reintegrarea celor două maluri – percepută ca singura opțiune reală în noul context regional. Menținerea status quo-ului regiunii nu mai este văzut ca o opțiune principală pentru majoritatea locuitorilor din stânga Nistrului. Predomină o insecuritate generată de situația politică incertă a regiunii transnistrene. Insecuritatea este alimentată atât de războiul rus în Ucraina cât și de scăderea calității vieții a locuitorilor de pe malul stâng. La nivel de percepție socială se conturează o nemulțumire față de discrepanța economică și de dezvoltare dintre cele două maluri care este din ce în ce mai conștientizată de locuitorii regiunii transnistrene. Apar tot mai multe opinii care afirmă că regiunea transnistreană a regresat comparativ cu restul regiunilor din Republica Moldova. O treime dintre respondenți afirmă că au o atitudine pozitivă față de Uniunea Europeană. De asemenea, pentru prima dată, UE este evaluată ca unul dintre cei trei actori importanți care sprijină regiunea transnistreană, scrie Zona de Securitate.

Ziarul de Gardă organizează o expoziție dedicată luptei împotriva corupției, dedicată, de această dată, primului deceniu de la furtul miliardului la cumpărarea de voturi împotriva referendumului proeuropean. Expoziția va putea fi vizitată timp de două săptămâni, până în 24 decembrie, la Muzeul Național de Istorie al R. Moldova.

Ziarul de Gardă a discutat cu experți în politică externă, la rubrica Reporter Special, despre acțiunile pe care ar trebui să le întreprindă guvernarea actuală pentru a evita un posibil scenariu georgian la alegerile parlamentare din 2025, în contextul protestelor care iau amploare în capitala Tbilisi.

Alegerile au trecut, alegeri urmează. Cum se profilează relația politică dintre România și R. Moldova? – un subiect abordat de Europa Liberă. R. Moldova are nevoie de o guvernare pro-europeană la București care să susțină parcursul european al Chișinăului, consideră analistul politic Anatol Țăranu. El spune că la fel de importantă pentru R. Moldova este și stabilitatea politică de peste Prut după anularea alegerilor prezidențiale. În opinia lui Anatol Țăranu, orice schimbare la București, care „distrage politicul românesc de la mersul tradițional al vieții politice, indiscutabil, nu poate să nu se regăsească în Republica Moldova”. R. Moldova contează pe o guvernare pro-europeană la București și ar fi în „totală contradicție” cu o putere formată din partide suveraniste „care pledează pentru o relație aparte cu Federația Rusă”.

Dacă în România puterea era câștigată de partidele de extremă dreaptă, spune în același podcast politologul Cristian Pîrvulescu, „ar fi însemnat că relațiile României cu Moldova înghețau automat”, iar R. Moldova ar fi fost într-o „situație dificilă”. El crede că atât România la alegerile prezidențiale, cât și R. Moldova la alegerile parlamentare de anul viitor vor fi supuse „unor atacuri hibride”. El consideră că ceea ce s-a întâmplat la alegerile prezidențiale românești „a fost un atac hibrid, fără precedent”, „mai puternic decât în R. Moldova”.