În cazul Eriomenco, CEDO a constatat încălcarea a 6 articole din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, inclusiv, pentru prima dată, dreptul la proprietate, și a dispus încasarea unor prejudicii de peste 140 de mii de euro de la guvernul rus. Amintim că omul de afaceri, Vitalie Eriomenco a fost arestat în martie 2011, fiind maltratat de miliția transnistreană și obligat să renunțe la partea sa din afacerea sa. În acest caz, CEDO a mai constatat ineficiența și ilegalitatea sistemului judiciar în regiunea transnistreană, a remarcat Alexandru Postică, juristul Asociației Promo-LEX, care a reprezentat cazul în fața înaltei curți.

„În cazul Eriomenco s-a pus accentul pe o problemă foarte delicată și anume existența în general a unui sistem judecătoresc în regiune. Curtea Europeană a desființat orice sistem care există în regiune, deci CEDO a constatat că nu pot existat arestări și condamnări în această regiune.”

În cazul Pădureț este vizat un alt antreprenor din regiunea transnistreană, căruia i-a fost confiscat ilegal un automobil. CEDO a stabilit prejudicii de peste 5000 de euro. Federația Rusă are la dispoziție 3 luni pentru a contesta decizia la Marea Cameră a CEDO. În opinia lui Ion Manole, director executiv la Promo-LEX, executarea acestei hotărâri va fi una dificilă, întrucât Federația Rusă nu și-a îndeplinit obligațiile în mai multe cazuri legate de regiunea transnistreană, precum cel al școlilor românești, față de care nu s-a achitat, deși a fost condamnată de CEDO acum trei ani.

„Aceste decizii și hotărâri va fi foarte greu să le executăm, pentru că Federația Rusă declară că aceste hotărâri ar fi motivate politic. Orice hotărâre a unei instanțe internaționale este una juridică, iar politicienii trebuie să-și bazeze acțiunile și faptele lor, inclusiv declarațiile, pe normele juridice.”

Aceste decizii demonstrează că CEDO rămâne, deocamdată, unicul instrument eficient pentru semnalarea abuzurilor în regiunea transnistreană, au mai remarcat experții Promo-LEX. Ei au subliniat necesitatea unei misiuni internaționale de monitorizare a situației drepturilor omului în stânga Nistrului, în special, în locurile de detenție. Chiar dacă Republica Moldova nu a fost condamnată în aceste două cauze, autoritățile de la Chișinău trebuie să intervină în fiecare caz de abuz asupra cetățenilor din stânga Nistrului, au adăugat experții.