O pace în Ucraina va fi, cel mai probabil, temporară. Fără garanții externe, Moldova trebuie să adere la o alianță pentru a-și asigura securitatea, titrează RFI Moldova. O eventuală pace în Ucraina ar putea însemna mai degrabă o pauză strategică decât un acord durabil, avertizează expertul în securitate, Dumitru Mânzărari, lector la Baltic Defence College și fost secretar de stat la Ministerul Apărării. În lipsa unor garanții externe solide, Republica Moldova trebuie să adere la o alianță de securitate sau să obțină protecție clară din partea unor state europene puternice pentru a-și menține independența și integritatea teritorială, într-un context regional marcat de agresiunea Rusiei și de fragilizarea ordinii internaționale. Într-un interviu la RFI, Dumitru Mînzărari explică de ce consideră că războiul din Ucraina nu se poate încheia, pe termen scurt, printr-o pace stabilă, ce consecințe ar avea un acord nefavorabil pentru Kiev asupra Europei și care sunt opțiunile reale de securitate ale Republicii Moldova. Fără Ucraina, Republica Moldova devine extrem de vulnerabilă din punct de vedere strategic. Doar înarmarea nu este o soluție realistă pentru Republica Moldova, în lipsa resurselor și a unor garanții externe. Republica Moldova trebuie să adere la o alianță de securitate sau, alternativ, să obțină garanții clare de protecție din partea unor state europene puternice. Integrarea într-o alianță sau unirea cu România sunt opțiuni care oferă protecție reală pe termen scurt și mediu. În actualul context geopolitic, dreptul internațional nu mai este suficient pentru a garanta securitatea statelor mici, a atenționat expertul în securitate Dumitru Mînzărari.

Ce face România cu portul moldovenesc? Îl apără de ruși? – întrebări pe care le pune jurnalista Sabina Fati, într-o analiză pentru DW. Odată intrat în proprietatea României, Portul Giurgiulești, aflat între Galați și Reni, ar putea fi mai bine apărat de români, în caz de nevoie. Portul Giurgiulești e situat strategic în amonte de porturile ucrainene la Dunăre, în imediata vecinătate a graniței dintre România, Ucraina și Republica Moldova, la aproape 135 de kilometri de Marea Neagră. Portul, care poate primi nave maritime, are legătură feroviară directă cu Transnistria, și mai mulți experți moldoveni și ucraineni au vorbit despre felul în care Rusia folosește portul Giurgiulești în propriile scopuri. Nave rusești ar fi traversat Marea Neagră și ar fi urcat pe Dunăre până în portul moldovenesc, potrivit monitorizării permanente pe care o face Institutul de Studii Strategice al Mării Negre. Navele comerciale plecate din Rusia care ar fi ajuns la Giurgiulești nu au fost verificate de autoritățile române sau ucrainene, deși au trecut prin porturile ambelor țări, care respectă legislația internațională, potrivit căreia aceste vase nu pot fi oprite și perchiziționate. Întrebarea pe care o pune autoarea e dacă, odată intrat sub jurisdicția românească, acest port va deveni mai sigur și dacă linia ferată cu Transnistria va continua să funcționeze, ca și cum ar fi normal ca republica separatistă să beneficieze de transporturi rusești ajunse aici sub steagul altor state.  Va face România din Giurgiuleși un loc mai sigur? Va deveni acest port o poartă sigură de intrare în NATO sau o fisură pentru Alianța Nord-Atlantică? România are capacitatea tehnică, financiară, informațională și militară să schimbe regulile în acest port moldovenesc, care ar fi fost folosit de ruși cu tot cu conexiunea spre Transnistria. Acest avans strategic al României în interiorul Republicii Moldova este și un răspuns față de temerile exprimate de curând de președinta Maia Sandu, care spunea că „unei țări mici ca Moldova îi vine din ce în ce mai greu să-și păstreze democrația, să-și salveze suveranitatea și să reziste în fața Rusiei”.

Senatori americani la Chișinău: Și administrația Trump, și opoziția cred că R. Moldova trebuie sprijinită, relatează Europa Liberă. Un grup de senatori americani din opoziția democrată au spus la Chișinău că administrația președintelui Donald Trump și Congresul consideră „de comun acord” că Republica Moldova joacă „un rol strategic și crucial” în vecinătatea Ucrainei, așa încât trebuie ajutată mai departe de Statele Unite. „Cred că administrația Trump a sprijinit proiecte ca cele din domeniul energiei (…) pentru că înțelege și ea că Moldova se află într-o parte foarte strategică a lumii, având în vedere războiul din Ucraina”, a spus senatoarea Jeanne Shaheen unui grup de jurnaliști moldoveni, pe 17 februarie. Lideră a grupului democrat în Comitetul pentru relații externe al Senatului american, Shaheen și alți trei senatori democrați s-au întâlnit la Chișinău cu președinta Maia Sandu și premierul Alexandru Munteanu. Senatorul Chris Coons, membru al unui subcomitet al Senatului responsabil alocațiile bugetare pentru securitate și apărare a spus că, în Congresul american, există „un interes puternic (...) în continuarea investițiilor în Moldova”. „Și există înțelegere între administrația Trump și Congress în legătură cu rolul strategic și crucial pe care îl joacă Moldova”, a spus Coons. La începutul lunii februarie, Statele Unite au aprobat un ajutor de 36,5 milioane de dolari pentru sectorul de securitate al Republicii Moldova, amintește Europa Liberă.

„Reprezentant străin” doar pe hârtie: Moldova i-a interzis intrarea unui „funcționar” al regiunii transnistrene. Zona de Securitate relatează cine este persoana căreia autoritățile Republicii Moldova nu i-au permis accesul pe teritoriul țării - Vitalii Iankovski, pretins reprezentant al Osetiei de Sud în regiunea transnistreană. Acestuia i-a fost aplicată interdicție de intrare pentru o perioadă de cinci ani. Iankovski nu este un trimis străin, el a activat anterior în structurile administrației din regiunea transnistreană. În 2017 a devenit șeful reprezentanței oficiale a așa-numitei „Republici Osetia de Sud” în regiunea transnistreană, iar înainte de aceasta a ocupat mai multe funcții importante în pretinsele structuri de politică externă ale regiunii transnistrene. În perioada 2007–2011 a fost reprezentant special al așa-numitului „președinte” al regiunii transnistrene pentru relațiile cu Venezuela. În 2008 s-a aflat la Țhinvali (capitala regiunii separatiste Osetia de Sud), unde a condus un detașament voluntar de salvare și intervenție din regiunea transnistreană. Din 10 aprilie 2017, Iankovski conduce reprezentanța oficială a așa-numitei „Republici Osetia de Sud” în regiunea transnistreană. În 2018 a participat la recepția festivă organizată de Ambasada Federației Ruse la Chișinău cu ocazia zilei de 9 mai, unde într-o fotografie apare și fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon. De asemenea, pe pagina sa de Facebook a marcat aniversarea creării așa-numitelor „forțe armate” ale regiunii împreună cu așa-numitul ministru al apărării Obroșkov și cu șeful Grupului Operativ al Trupelor Ruse, staționate ilegal pe teritoriul Republicii Moldova, Zelenkov. Așa-numita „Republică Osetia de Sud” este o regiune separatistă a Georgiei, care și-a proclamat independența în 1991. Este recunoscută doar de câteva state, inclusiv Federația Rusă. Din 2006, structurile regiunii transnistrene și cele ale așa-numitei Osetii de Sud declară recunoaștere reciprocă. Zona de securitate mai scrie că în regiunea transnistreană se află și un reprezentant al Abhaziei — Aleksandr Vataman, fost angajat al structurilor separatiste transnistrene. Biografiile lui Vataman și Vitalii Iankovski se intersectează în multe privințe, iar Tiraspolul îi folosește pentru a-și crea o imagine de actor internațional și pentru a-și demonstra așa-zisele relații externe.