„Cercetările anterioare arată că migrena este legată de un risc mai mare de evenimente cardiovasculare, cum ar fi accidentul vascular cerebral (AVC), boala cardiacă și infarctul miocardic (atacul de cord), dar se știe mai puțin despre modul în care factorii de risc pentru evenimentele cardiovasculare sunt legați de migrene”, a declarat într-un comunicat al Academiei Americane de Neurologie (AAN) autorul studiului Antoinette Maassen van den Brink, de la Centrul medical Erasmus din cadrul Universității din Rotterdam, Olanda, transmite News.ro.

Studiul a analizat factorii de risc binecunoscuți pentru bolile cardiovasculare, cum ar fi diabetul, fumatul, obezitatea și colesterolul ridicat și a constatat o probabilitate crescută de a avea migrenă numai la participanții de sex feminin cu tensiune arterială diastolică mai mare.

La studiu au participat 7.266 de persoane, bărbați și femei, cu o vârstă medie de 67 de ani, dintre care 15% aveau migrene.

Toți participanții au fost examinați fizic și au furnizat probe de sânge. De asemenea, li s-au pus întrebări despre migrenă, inclusiv dacă au avut vreodată o durere de cap cu dureri severe care le-au afectat activitățile zilnice.

După ajustarea pentru mai mulți factori de risc cardiovascular, cum ar fi activitatea fizică, precum și nivelul de educație, cercetătorii au constatat că participanții de sex feminin cu tensiune arterială diastolică mai mare aveau șanse cu 16% mai mari de a avea migrene per deviația standard de creștere a tensiunii arteriale diastolice.

O creștere per deviație standard este o măsură pentru a compara tensiunea arterială diastolică cu alți factori de risc cardiovascular.

Nu au fost găsite asocieri pentru tensiunea arterială sistolică.

Specialiștii spun că acest lucru contribuie la teoria conform căreia migrena este asociată mai degrabă cu o funcție ușor redusă a vaselor mici de sânge, decât cu o funcție redusă a vaselor mari de sânge.

Nu au existat asocieri pentru participanții de sex feminin cu colesterol ridicat sau obezitate, iar fumatul curent a fost asociat cu 28% mai puține șanse de a avea migrenă și diabetul cu 26% mai puține șanse de a avea migrenă.

„Aceste rezultate trebuie interpretate cu prudență, deoarece nu dovedesc că fumatul determină un risc mai scăzut de migrenă. În schimb, fumatul ar putea declanșa atacuri de migrenă și, prin urmare, persoanele care aleg să fumeze sunt mai puțin susceptibile de a fi persoane care au migrene”, a precizat Maassen van den Brink.

În cazul participanților de sex masculin, cercetătorii nu au găsit nicio asociere între factorii de risc cardiovascular și migrenă.

„Studiul nostru sugerează că, în general, migrena nu este direct legată de factorii de risc tradiționali pentru bolile cardiovasculare”, a concluzionat Maassen van den Brink.

„Întrucât am analizat persoane care erau de vârstă mijlocie și mai în vârstă, sunt necesare studii viitoare în grupuri mai tinere de persoane care sunt urmărite pentru perioade mai lungi de timp”, a mai precizat ea.

O limitare a studiului a fost numărul mic de participanți de sex masculin cu migrenă. Maassen van den Brink a declarat că acest lucru ar putea oferi o explicație de ce nu a fost identificată nicio asociere pentru participanții de sex masculin între factorii de risc cardiovascular și migrenă.