"Am înregistrat un progres (...), însă nu am ajuns încă în punctul de a spune 'da'", a declarat Zaharieva într-o conferință de presă, mulțumind Germaniei pentru succesul înregistrat.

Președinția germană a UE prevede începerea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania prin adoptarea unui acord-cadru în timpul Consiliului Afaceri Generale al UE din 10 noiembrie.

Șeful diplomației germane Heiko Maas a avut luni seara, la Berlin, o întrevedere cu omologii săi macedonean și bulgar, pentru a încerca să obțină acordul Bulgariei, membră a UE din 2007.

"Mai avem șanse (...), chiar dacă nu a rămas mult timp, însă președinția germană este foarte implicată", a declarat Zaharieva.

Guvern premierului bulgar Boiko Borisov, din care face parte partidul naționalist VMRO, a înăsprit recent tonul, reproșând Skopje o retincență în rezolvarea diferendelor istorice dintre cele două țări și faptul că revendică existența unei minorități macedonene în Bulgaria.

Zaharieva a precizat că așteaptă de la Skopje "o declarație de nesusținere de către instituțiile publice (macedonene) a pretențiilor privind existența unei minorități".

Sofia consideră că populația slavă a Macedoniei de Nord este de origine bulgară. Constituția bulgară nu recunoaște minorități etnice.

Bulgaria respinge termenul de "limbă macedoneană", considerând că limba Macedoniei de Nord este bulgara, pentru că ea provine din dialecte ale bulgarei. Sofia insistă asupra formulării "limbă oficială a Republicii Macedonia de Nord", adoptată în tratatul de prietenie bilateral.

Fiind prima țară care a recunoscut independența Macedoniei în 1992, Bulgaria a susținut compromisul dintre Skopje și Atena asupra numelui "Macedonia de Nord", care i-a permis Macedoniei de Nord să adere la NATO, în martie anul trecut.

Bulgaria protestează de asemenea împotriva "limbajului urii" din manualele și mass-media Macedoniei de Nord.