Expoziția cuprinde postere cu biografia mitropolitului, poze cu instituțiile înființate de acesta sau diferite documente legate de activitatea bisericească a mitropolitului. 

Expoziția, organizată de Institutul Cultural Român, „Mihai Eminescu” la Chișinău , în colaborare cu Asociația Națională a Oamenilor de Creație din Moldova și în parteneriat cu Primăria Municipiului Chișinău, a fost vernisată pentru a marca împlinirea a 200 de ani de la crearea Mitropoliei Basarabiei și de la fondarea Seminarului Teologic din Chișinău, în 1813. Criticând istoricii care l-au acuzat pe Gavriil Bănulescu-Bodoni de o anumită afiliere autorităților țariste ruse, directorul Institutului Cultural Român din Chișinău, Valeriu Matei, susține că personalitatea acestuia ar trebui analizată în condițiile concrete în care a trăit.

Prezent la inaugurarea expoziției, scriitorul Nicolae Dabija, a subliniat aportul pe care Mitropolitul Gavriil Bănulescu Bodoni l-a avut la conservarea și promovarea limbii române, imediat după anexarea Basarabiei în 1812.

Rolul în conservarea conștiinței naționale pe care l-a avut mitropolitul Bănulescu Bodoni în perioada în care a trăit a fost subliniat și de către  părintele Ioan Barbău, protopop de Chișinău în cadrul Mitropoliei Basarabiei. 

Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni s-a născut în Bistrița, în Transilvania, în 1746. A fostprofesor de limbă greacă, preot și predicator la catedrala mitropolitană din Iași. În anii ”80 ai secolului XVIII se apropie de autoritățile țariste și ajunge mitropolit al Poltavei și al Kievului.  După ocuparea Basarabiei de către Imperiul Țaris, în 1812, a fost primul si singurul ierarh român, până în 1918, al eparhiei Chișinăului și Hotinului, înființată de autoritățile ruse în acest ținut.