Încă în perioada timpurie de existență a statului moldovenesc au început să apară celule și personalități de știință și cultură care au inițiat și au conturat gândirea științifică în Țara Moldovei. Constituirea cadrului organizatoric al creativității științifice în Basarabia se observă abia la intersecția secolelor XIX-XX, când a început procesul de creare a societăților științifice și editarea de către acestea a publicațiilor științifice proprii.

Generațiile basarabene și transnistrene din ultima treime a secolului al XIX-lea au promovat o pleadă de personalități marcante, care au lăsat amprente impresionabile în istoria științei și culturii, publică și politică nu numai în Basarabia, ci și în afara ei.

Printre aceste personalități se înscriu așa figuri ca: geograful și climatologul Lev S. Berg (1876-1950), istoricul Ștefan Ciobanu (1883-1950), agrologul Nicolae A. Dimo (1873-1959), astrofizicianul Nicolae N. Donici  (1874-1956), istoricul Iustin Frățiman (1870-1927), istoricul și heraldistul Paul Gore (1875-1927), specialistul în domeniul viticulturii Ștefan Gonata (1838-1896), publicistul, poetul și militantul mișcării naționale Pantelimon Halippa (1883-1979), scriitorul, folcloristul, cercetătorul în diverse domenii ale științei Alexandru Hajdeu (1811-1872), filologul, istoricul Bogdan Petriceicu Hașdeu (1838-1987), fizicianul Ion Inculeț (1884-1940), istoricul Nichita Smochină (1894-1980) etc.

Printre primii fondatori ai Academiei Române au fost desemnați, la 22 aprilie 1866, basarabenii Alexandru Hajdeu (1811 – 1872), scriitor, jurist, istoric; Constantin Stamati (1789-1869), scriitor, iluminist care mai apoi își prezintă demisia din motivul vârstei înaintate, fiind, în 1867, înlocuit de Ștefan Gonata (1838 – 1896).  Ioan Străjescu ( - 01873, nobil basarabean ales la 11 septembrie 1867, membru al comisiei care urma să facă propuneri ,, pentru regularea ortografiei române”.

În evoluția științei în Basarabia și Transnistria se observă un anumit progres, identificat prin obținerea unor realizări relativ vădite pentru vremurile de atunci: prin încadrarea oamenilor de știință din Basarabia și Transnistria în comunitatea științifică rusă și de peste hotare, fiind aleși ca membri ai diferitelor societăți științifice, ai Academiilor de Științe din mai multe țări, profesori la instituțiile de învățământ superior; prin publicarea lucrărilor științifice în diverse publicații de prestigiu, fapt ce denotă recunoașterea valorilor științifice și a contribuției oamenilor de știință din Basarabia la formarea tezaurului științific.

Expoziția poate fi vizitată începând cu 10 noiembrie până la 15 decembrie 2023 la Biblioteca Națională (str. 31 august 1989, 78A, blocul central, spațiul expozițional etajul 2).