Fotografii din arhiva familiei, mașina de scris, masa de lucru, pipa sa și stiloul, dar și o serie de volume publicate de-a lungul vieții, se numără printre obiectele prezentate în cadrul expoziției care a adunat, membrii familiei poetului și savantului Ion Vatamanu, dar și o serie de oameni de cultură care l-au cunoscut și l-au apreciat. Leontina Vatamanu, fiica cea mică a poetului a declarat pentru Radio Chișinău că expoziția, la fel ca și filmul documentar pe care l-a realizat în memoria tatălui, s-a născut din dor și căutarea prezenței sale.

”Aș vrea ca elevii  să vină la această expoziție, studenții să-l cunoască pe cel care într-adevăr s-a dăruit poporului său. A avut multe vise, multe aspirații în legătura cu statul nou apărut, Rep. Moldova. Sper că astăzi ceea ce se întâmplă în societatea noastră să nu îl fi dezamăgit pentru că și-a dorit o societate nouă, cu oameni cărturari, educați, liberi și demni. Deseori mă întreb, oare ce-ar fi spus tata în condițiile actuale? Este un om al cărui lipsă o resimțim, cred că nu doar eu dar și societatea. Această lipsă, acest gol îl putem suplini citindu-i poezia pentru că acolo s-a exprimat plenar, a spus tot ce l-a durut și l-a preocupat”, a spus Leontina Vatamanu. 

Printre cei veniți la inaugurarea expoziției a fost și scriitorul nonagenar Vladimir Beșleagă. Potrivit maestrului, Ion Vatamanu a fost un inovator care s-a manifestat în mai multe ipostaze. 

”A fost o personalitate foarte activă, energică, ieșită din comun, aș spune. A fost om de știință, a făcut studii cercetări în chimie, a fost poet, a participat la viața literară, în consecință a participat la Mișcarea de Renaștere Națională, care a fost apogeul activității lui. În toate cele trei ipostaze el s-a manifestat cu brio. Ca om de știință el avea titlul de doctor. Are peste 150 de lucrări de specialitate în domeniul chimiei, al microelementelor. În poezie a venit și a debutat cu o carte de vers liber. În anii aceia, 60 încă nu era versul liber. El a fost primul”, a declarat scriitorul. 

Printre cei care l-au cunoscut personal pe Ion Vatamanu este și președintele Uniunii Scriitorilor din Rep. Moldova, Teo Chiriac, acesta apreciind rolul scriitorului de mare eseist și mare om de cultură. 

”În 1980 a apărut volumul ”Viața Cuvântului” care cuprindea eseuri publicate timp de zece ani. Este foarte bine să se revină la opera lui Ion Vatamanu în special la volumul de eseuri pentru că acolo vedem că Ion Vatamanu avea o cultură impunătoare. Ion Vatamanu a fost primul care a tradus din literatura universală poezie și eseu”, a menționat Teo Chiriac. 

Scriitorul Arcadie Suceveanu a făcut referire la volumul ”Măslinul Oglindit” și la operele interzise în perioada sovietică ale lui Ion Vatamanu.

Ion Vatamanu a fost un personaj al vieții literare. El a cultivat mai cu seamă poezia lirică, meditativă și baladescul, o reabilitare a baladescului. Are niște balade extraordinare în cartea ”Măslinul Oglindit”. Dar știți cum se numea?: ”Balade de pe două margini de război”. Această carte a fost interzisă. Eu am fost unul din cei doi redactori ai cărții și-i cunosc întregul calvar prin care a trecut. În general, Ion Vatamanu mai avusese probleme câțiva ani mai devreme cu poemul ”Basmaua”, care de asemenea a fost ostracizat, a fost scos, interzis. Apoi el l-a refăcut și l-a dat în altă variantă. Unul din cele mai valoroase poeme, alături de ”Pasăre Eu”, susține Arcadie Suceveanu. 

Ion Vatamanu a purtat o viață întreagă povara aceasta a înstrăinării, a dezbin-ului produs nu din cauza noastră, ci din cauza celor doi mari tirani ai omenirii, a declarat poetul Ion Hadârcă.

”Am fost și eu la baștina lui Ion Vatamanu și am văzut sârma ghimpată trecând prin mijlocul ogrăzii. Am înțeles atunci, realmente, povara pe care a purtat-o Ion Vatamanu o viața întreagă… A venit cu manuscrisul la redacția pe care atunci o moderam, la ”Literatura Artistică” cu ”Balade de pe două margini de război” cartea cea mai complicată, cea mai plină de sentimente, de probleme. Și împreună cu colegul Arcadie Suceveanu i-am dat liber, bun de tipar, dar consecințele au fost dezastruoase pentru că exista încă cenzura, care a pornit tot tărăboiul și a trimis cartea practic sub cuțit”, a afirmat Ion Hadârcă.

La eveniment a participat și ministrul Culturii, Sergiu Prodan care a apreciat aportul întregii generații din care a făcut parte poetul la Mișcarea de Renaștere Națională în Basarabia.

”Ion Vatamanu, împreună cu Grigore Vieru, Leonida Lari, au făcut un lucru extraordinar pe care, din păcate, nu au reușit să îl ducă la capăt. Nici noi nu reușim să ducem la capăt ceea ce au început ei. Sperăm prin timpurile astea să trecem cu succes ca să ajungem să construim țara noastră întreagă sau așa cum este, dar să o construim cu adevărul în față, cu adevărul pus în capul mesei”, a declarat ministrul. 

Referindu-se la importanța culturii pentru o societate Ministrul Sergiu Prodan este de părere că:

”Nu bunăstarea produce cultură, ci cultura produce bunăstare. Dacă nu vom învesti în cultură, dacă nu ne vom îngriji de cultura neamului nostru în permanență vom avea doar pierderi, vom avea o societate indiferentă, ușor de manipulat, ușor de cucerit. Până și războiul pe care îl vedem alături de noi cu atâtea momente tragice, înflăcărarea cu care se apără ucrainenii, vorbește despre cultura acestui neam, doar cultura îi unește” susține Sergiu Prodan.

Expoziția ”Măslinul Oglindit” poate fi vizitată la Muzeul Național de Literatură pe parcursul a două luni.