Ministrul a menționat că ar exista, la moment, o deschidere a Rusiei în acest sens.

„Colegii mei au avut câteva ședințe, câteva întrevederi la acest subiect, ceea ce ne face să credem că în timpul apropiat vor fi întreprinși niște pași concreți pentru a identifica, dar poate chiar și a întreprinde niște măsuri concrete”, a declarat Anatolie Nostîi.

Experții ar urma să facă o evaluare a stării munițiilor de la Cobasna pentru a stabili dacă acestea pot fi neutralizate pe loc sau evacuare.

„Noi ne dorim ca acest proces să fie efectuat cu cea mai mare transparență, cu implicarea unor mecanisme internaționale ce asigura desfășurarea coordonată și cu o transparență internațională asupra acestui proces”, a declarat ministrul Apărării în interviul de la Radio Chișinău.

Radio Chișinău amintește că Rusia s-a angajat în anul 1999 să-și retragă armamentul și munițiile de la Cobasna până în 2002. Au fost retrase doar circa 22 de tone de muniții și distruse câteva sute de unități de tehnică blindată. Procesul de evacuare și casare a munițiilor și armamentului a fost oprit în 2003.

Unele informații arată că în depozitele de la Cobasna din raionul Râbnița (regiunea estică a Rep. Moldova necontrolată de autoritățile constituționale) ar fi stocate circa 20.000 de tone de arme și muniții. Cea mai mare parte a acestora a fost depozitată aici în urma retragerii trupelor sovietice din țările semnatare a fostului Pact de la Varșovia.

O eventuală deflagrație a munițiilor din de la Cobasna – considerat cel mai mare depozit de armament din Europa de Est – ar avea forța de distrugere a unei bombe atomice similare celor din Hiroșima și Nagasaki.

Paza depozitelor de la Cobasna este asigurată de circa o mie de soldați din cadrul Grupului Operativ de Trupe Ruse, dislocat în regiunea separatistă transnistreană. Autoritățile de la Chișinău insistă asupra retragerii necondiționate a acestor trupe care staționează ilegal de aproape 27 de ani.