Potrivit lui Igor Boțan, starea de urgență în sănătate publică a expirat la 15 aprilie, iar starea de urgență pe țară a fost declarată neconstituțională. În situația destul de dificilă pandemică existentă astăzi, cu circa 400 de contaminări pe zi, țara s-a pomenit că nu avem nici un tip de stare de urgență, ceea ce este absolut anormal.

Alexandru Arsene, doctor habilitat în drept constituțional, profesor, lector universitar, susține că decizia Curții Constituționale de ieri, de declarare a neconstituționalității hotărârii privind instituirea stării de urgență pe întreg teritoriul țării și emiterea decretului de dizolvare a Parlamentului și numirea alegerilor parlamentare anticipate la 11 iulie, au avut o etapă îndelungată până a ajunge aici. „Este vorba despre trei desemnări prin decrete, una prezentată în Parlament, două blocate, consultări și alte chestiuni constituționale. S-au întreprins măsuri pentru a nu se ajunge aici, dar finalul s-a văzut care a fost. Oportunitatea i-a aparținut în exclusivitate ca drept discreționar președintelui Maia Sandu de care ea s-a folosit”.

În opinia Alei Tocarciuc, expert internațional în sănătate publică, privite prin prisma pandemică, deciziile politice trebuie să fie în favoarea oamenilor și a sistemului de sănătate. „Cu regret, noi avem ce avem. Noi am avut foarte puțină situație excepțională la nivel de țară, în 2020 și foarte puțină situație excepțională în 2021, cu referire la recunoașterea unei crize sanitare. Noi am negat criza practic în 2020 și 2021”. Potrivit ei, faptul că ieri s-a anulat starea de urgență era de așteptat pentru că nu s-au respectat chestiuni de ordin legislative și de procedură. „Întrebarea mea este pe cât de mult politicul conștientizează acum existența acestei crize sanitare în țara noastră?”, a adăugat Ala Tocarciuc.

Doru Petruți, director general al Companiei de cercetare sociologică [imas], susține că Curtea Constituțională nu este tocmai o instituție aflată în topul credibilității cetățenilor și sunt percepții interesante de-a lungul timpului, legate de această instituție. „Ca și multe alte instituții aflate într-o criză prelungită de credibilitate, Curtea Constituțională cu circa 15% credibilitate nu se poate lăuda. Percepțiile legate de Curte pe parcursul ultimilor ani, tot timpul au fost legate de influența diverșilor actori politici. Cu toate astea, CC, spre deosebire de Procuratură sau instanțele de judecată are un plus de credibilitate, dar e vorba de marje foarte mici”. Potrivit lui, a fost făcut un studiu în 2017 la comanda CC pe probleme de imagine și activitate, dar spre regret rezultatele nu au fost prezentat public, poate și din cauza acestora.

Președintele țării, Maia Sandu, a semnat decretul de dizolvare a Parlamentului miercuri seara, 28 aprilie, ca urmare a hotărârii Curții Constituționale prin care hotărârea Parlamentului cu privire la instituirea stării de urgență a fost declarată neconstituțională.