Prerogativele Uniunii Sovietice, stipulate în protocolul adițional secret al Pactului care vizau extinderea „spațiului vital” pentru refacerea Imperiului Rus în limitele hotarelor din 1914, „sunt reîncarnate, reformulate și adaptate la noile realități” ale războiului deschis din Ucraina și ale războiului hibrid împotriva Republicii Moldova, a explicat doctorul în istorie și conferențiarul universitar Ion Valer Xenofontov.

 „S-a inoculat în mentalul colectiv ideea că Uniunea Sovietică este un stat eliberator. În societatea moldovenească, sunt fragmentări și sunt viziuni pro-Uniunea Sovietică, pro-putiniste. Acest spirit de revanșardă și spirit neocolonial persistă la nivel de mentalitate. Atunci când s-a descompus Uniunea Sovietică, practic nu s-a schimbat clasa politică, ea vine pe fundamentul Uniunii Sovietice. Același Putin are un background în URSS. Nu s-a schimbat cu o nouă clasă, cu o nouă viziune, cu o nouă abordare”, a precizat  Ion Valer Xenofontov.

În acest context, alegerile prezidențiale și referendumul privind integrarea europeană  sunt „cruciale pentru Republica Moldova”, a declarat doctorul în științe politice, Anneli Ute Gabanyi, autoare a mai multor studii de istorie recentă și securitate privind România și Republica Moldova:

 „Republica Moldova a fost întotdeauna de o foarte marte importanță geostrategică pentru Uniunea Sovietică și pentru Rusia vremurilor de după 1989. Moscova nu a renunțat niciodată la dominarea acestei regiuni, acestei părți a României tradiționale, pentru că îi asigura nu numai un acces la Dunăre, ceea ce s-a făcut prin faptul că o parte a Basarabiei a fost ruptă și anexată deja Ucrainei în secolul al XIX-lea. Rusia vede această regiune în continuare ca regiunea care îi asigură accesul spre Marea Neagră, spre România”, a subliniat doctorul în științe politice, Anneli Ute Gabanyi.

Dacă Republica Moldova, Ucraina, Georgia și Armenia, „satisfac criteriile și standartele UE”, acestea trebuie scoase din zona de influență a Federației Ruse, care este „mânată de un sentiment de revanșism”, și ajutate să avanseze pe calea europeană, subliniază analistul politic Igor Boțan:

„Cel mai mare pericol pentru RM vine din campaniile de dezinformare a populației. Republica Moldova este o societate divizată și vedem că forțele pro-rusești din RM, folosind surse financiare imense de peste hotare, în special din Rusia, duc o luptă politică pentru a dezinforma cetățenii. Partea bună este că, în sfârșit în UE s-a ajuns la concluzia că RM și Ucraina, Georgia, eventual Armenia, nu trebuie lăsate în zona gri”, a declarat analistul politic Igor Boțan.

Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca Pactul Hitler-Stalin, a fost un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă la 23 august 1939. Pactul conținea un Protocol adițional secret care viza delimitarea sferelor de influență între cele două puteri totalitare în Europa. Articolul 3 al protocolului secret  stipula anexarea Basarabiei de către URSS.