Prezentarea publică făcută de către șefii CNA, Procuraturii Anticorupție și ARBI este văzută ca un pas pozitiv de reprezentanții societății civile, de comunicare cu populația referitor la această fraudă uriașă din sistemul bancar moldovenesc. Dar, documentul pare să fie mai mult o strategie de comunicare, adresată în special partenerilor străini, este de părere fostul ministru al Finanțelor, Veaceslav Negruță, expert al Transprency International Moldova.

„Am impresia că, de fapt, e mai mult o încercare de a comunica cu publicul și de a da de înțeles că anumite lucruri se întâmplă. Nu sunt sigur dacă aceste mesaje sunt doar pentru publicul de aici, pe intern. Probabil că mai mult s-a dorit, prin astfel de intervenții, de a comunica cu cei din afară, care monitorizează și au inclus și condiționalități vizavi de avansare investigațiilor în cazul fraudei bancare.”

Expertul observă că în cele două rapoarte Kroll este prezentată mai multă informație privind trasabilitatea banilor și beneficiarii finali, sunt menționați mai mulți actori și mai multe jurisdicții, decât în strategia prezentată de procurorii moldoveni. Astfel, rapoartele Kroll se referă la perioada 2012 – 2014, pe când strategia procurorilor se referă la o perioadă mai extinsă 2007 – 2014 și ia în considerare mai multe fraude bancare, nu toate implicate în furtul miliardului. În acest sens, este necesară delimitare clară a fraudelor, precum și investigarea deciziilor politice din acea perioadă, spune Veaceslav Negruță.

„Furtul miliardului – va începe și investigarea și recuperarea doar atunci când, cu maximă seriozitate, va fi preluat raportul Kroll, cu toate detaliile. Plus – se va porni investigarea deciziilor politice date în acea perioadă, 2013-2014, când coordonat și concertat s-a preluat controlul asupra anumitor bănci comerciale, ca ulterior aceste bănci să fie implicate în acest furt al miliardului.”

Se mai observă că strategia procurorilor de la Chișinău are scopul de returnare a banilor din creditele de urgență acordate celor trei bănci falimentare de Banca Națională, în valoare de 13,34 miliarde lei, și nu urmărește recuperarea fondurilor fraudate, mai remarcă Veaceslav Negruță.

Amintim că procurorii de la Chișinău au anunțat miercuri că au identificat două grupuri care au acționat în frauda bancară - „grupul Gacikevici” și „grupul Filat, Platon și Șor”. Ei au mai anunțat că furtul a fost investigat în proporție de 90 la sută și își propun să recupereze, ca urmare a investigațiilor, aproape 11 miliarde de lei. Alte 2,6 miliarde ar urma să fie recuperați în următorii trei ani din vânzarea bunurilor fizice și mobile ale băncilor falimentare. Până acum au fost recuperate doar 477 de milioane de lei din suma fraudată, din aceleași resurse.