Totodată, Centrul Național Anticorupție a indicat în raportul său de evaluare a planului de acțiuni referitor la Comisia Electorală Centrală și partidele politice, că numai două dintre acțiuni au fost realizate. 

Printre restanțele sesizate de CNA se numără faptul că nu au fost dezvoltate normele metodologice și nu au fost instruiți reprezentanții organelor de drept în vederea examinării dosarelor privind finanțarea partidelor și campaniilor electorale, a cauzelor de corupere a alegătorilor și de utilizare a resurselor administrative, a subliniat  șeful Direcției Generale Prevenirea Corupției din cadrul CNA, Vitalie Verebceanu.

„Întrucât nu a fost prezentată informație detaliată privind normele metodologice elaborate, stabilite în domeniul examinării dosarelor privind finanțarea partidelor politice și campaniilor electorale, a cauzelor de corupere a alegătorilor și de utilizare a resurselor administrative, acțiunea numărul 11 se constată a fi parțial realizată”, a declarat Vitalie Verebceanu.

În opinia deputatului PLDM, Iurie Țap, aceste acțiuni nu pot fi considerate nici parțial realizate, deoarece nu este efectuat controlul eficient al finanțării partidelor politice și al campaniilor electorale. „Problema finanțării partidelor politice și problema finanțării campaniilor electorale este una netransparentă, abuzivă. Aici aș avea rezerve, de fapt, ele nu sunt realizate, nu corespund acelor acțiuni care urmau să fie întreprinse”, a subliniat parlamentarul. 

Legislația nu reglementează nici situațiile când partidele politice sau unele fundații afiliate lor fac donații și activități filantropice care pot fi calificate ca acțiuni de corupere a alegătorilor, a atras atenția și reprezentantul formațiunii extra-parlamentare, Partidul Social Democrat Sergiu Coropceanu.

„Legea prevede expres pentru care activități partidul poate să cheltuiască banii, dar în momentul în care se lasă loc de rezervă pentru a-și mușamaliza prin diferite fundații, organizații non-guvernamentale, ajungem că, de fapt, o activitate anti-corupție la nivelul partidelor politice am putea s-o avem doar în cadrul normativ, dar în realitate este foarte greu să o simțim”, consideră Sergiu Coropceanu

„Eu, personal și profesional, nu consider că noi avem prevederi în Codul Electoral actual care ar combate și ar preveni realmente corupția politică. Eu consider că noi avem lacune enorme și trecerea la sistemul mixt nu aduce răspuns la toate întrebările”, a concluzionat și Olga Bâtcă de la Alianța Anticorupție.

Președinta Comisiei Electorale Centrale, Alina Russu, a menționat că rapoartele partidelor politice au fost analizate și de Curtea de Conturi. „Este un domeniu nou atât pentru Comisia Electorală Centrală, cât și pentru Curtea de Conturi”, a adăugat Alina Russu. 

Membrii grupului de monitorizare au mai atras atenția și asupra faptului că în rapoartele financiare depuse la CEC de partidele politice nu sunt făcute publice suficiente date referitoare la donatori, precum locul de muncă al acestora, fiind invocată în acest sens protecția datelor cu caracter personal. Acest lucru a fost subliniat și de opinia comună a OSCE și Comisiei de la Veneția adoptată în decembrie 2017.