Subiectul relațiilor moldo-ucrainene în contextul noilor realități geopolitice și de vecinătate estică, a fost discutat în cadrul unui club de presă organizat de Asociația pentru Politică Externă.  

Relațiile Chișinăului și Kievului s-au dezvoltat în ultimii ani, fiind depășite unele animozități din trecut. Situația s-a schimbat mult în special în urma conflictului din Donbas, anexării Crimeii, venirii la putere la Kiev a unei guvernări proeuropene,  apreciază experta Natalia Stercul de la Asociația pentru Politică Externă. În acest context ea a menționat contactele frecvente dintre premierii de la Chișinău și Kiev și vizita recentă a lui Volodimir Groisman în Republica Moldova, după o pauză îndelungată. Totodată, experta a subliniat că cele două state au nevoie de un parteneriat strategic mai avansat.

„Republica Moldova și Ucraina au relații tradiționale istorice, care trebuie să se dezvolte la un nivel principial nou, trebuie să fie creată și dezvoltată o platformă de cooperare bilaterală și cred că ar fi cazul unei concepții principiale noi pentru fortificarea relațiilor de bună vecinătate”, a spus  Volodimir Groisman.

Relațiile dintre Republica Moldova și Ucraina sunt afectate în prezent de lipsa dialogului la nivelul șefilor de stat, în urma declarațiilor lui Igor Dodon din campania electorală privind anexarea Crimeii, a constatat directorul executiv al Asociației, Victoria Bucătaru. Igor Dodon nu a reușit să construiască o relație bună nici cu Ucraina, nici cu România, a mai atenționat experta:

„Pe lângă faptul că dorește să-și stabilească o relație cu Federația Rusă ar fi bine ca în primul rând să stabilească relații cu vecinii cei mai apropiați în mâinile cărora se află atât securitatea Republicii Moldova ca stat în cadrul regiunii estice, cât și acei parteneri care ar putea să contribuie la dezvoltarea Republicii Moldova din punct de vedere economic dar și infrastructural”, a declarat Victoria Bucătaru.

În privința situației legate de noua lege a educației din Ucraina, care limitează drepturile minorităților naționale de a studia în limba maternă, Victoria Bucătaru a subliniat că aceasta trebuie privită în contextul stării de război în care se află Ucraina. Totuși, ea a menționat că trebui să se țină cont și de drepturilor minorităților naționale.