Reforma presupune reducerea numărului de raioane și reorganizarea celor aproximativ 898 de primării existente în prezent. Potrivit legislației în vigoare, o primărie nu trebuie să aibă mai puțin de 1.500 locuitori, însă acest criteriu nu este respectat întotdeauna. S-a discutat despre creșterea acestui prag la 3.000 sau chiar 5.000 de locuitori, spune expertul de la Watchdog, Ștefan Bejan. El susține că reforma este una amânată și trebuia implementată cu cel puțin patru ani în urmă.

„Este o reformă amânată, deci ea trebuia să aibă loc cel puțin patru ani în urmă, dacă nu, chiar mult mai devreme, pentru că motivele sunt diverse. Unul dintre ele este aparatul de stat, care este unul foarte greoi și consumă foarte multe resurse. Din cealaltă parte, dacă o să mergeți în satele cu populația de sub 2.000 de locuitori, o să vedeți că există o mare problemă în a angaja specialiști în cadrul primăriilor, deci, efectiv, primăriile nu pot angaja un secretar, un perceptor fiscal competent, pentru că nu există candidaturi. Și vorbim despre primării care au bugete de 5-6 milioane și a căror majoritate, 80% de bani merg pe salarii și întreținerea clădirilor administrative. Deci, este clar că această reformă este și una necesară în procesul nostru de aderare, Republica Moldova trebuie să fie un stat rentabil, iar rentabilitatea unui stat este inclusiv prin micșorarea aparatului său birocratic, care, spuneam, este unul foarte greoi, unul foarte mare și nici măcar nu este eficient”, a declarat Ștefan Bejan. 

Ștefan Bejan afirmă că optimizarea administrației publice va duce la creșterea concurenței la alegerile locale și la îmbunătățirea calității aleșilor locali. Expertul consideră că Rep. Moldova ar trebui să aibă cel mult 300 de primării, însă avertizează că trebuie evitat modelul de amalgamare benevolă care s-a dovedit un eșec în trecut.

Directorul executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Viorel Furdui, a subliniat că reforma este mult mai complexă decât o simplă reducere numerică.

„Reforma administrației locale nu o faci doar pentru ca să reduci numărul de primării sau numărul de raioane, dar o faci pentru ca să existe cu totul o altă configurare a serviciilor publice la nivel local, a finanțării - sunt aspecte financiare, sociale, culturale, competențe. Când vorbim despre reforma administrației locale, vorbim despre competențe care trebuie să fie descentralizate, transmise către administrații locale, despre resurse financiare care trebuie delegate. Avem o mare îngrijorare că o astfel de reformă, dacă nu o pregătim bine, consultăm și implementăm corect, există foarte mari riscuri că toată societatea să fie implicată în dezbateri foarte complexe și să fie afectat parcursul nostru european. Noi avem o mare, mare îngrijorare că o astfel de reformă, dacă noi nu o pregătim bine, nu o consultăm și nu o implementăm corespunzător - iar pentru asta este nevoie de timp - atunci există foarte mari riscuri că toată societatea, parlamentul, guvernul, societatea civilă, experții și în general toată societatea, până la ultimul cetățean, să fie implicați în aceste dezbateri foarte și foarte complexe”, a afirmat Viorel Furdui. 

Viorel Furdui mai spune că este nevoie ca reforma administrației publice locale să se producă în conexiune strânsă cu reforma administrației publice centrale. Dacă în privința raioanelor există un consens general că ele sunt depășite și este nevoie de reorganizare, descrise drept „rămășițe ale Uniunii Sovietice” după 30 de ani de independență - în privința primăriilor situația este mai complexă. Sunt primării mici care sunt destul de efective, aduc multe proiecte, au primari activi, dar există și primării mai mari care nu au aceste succese, a precizat directorul executiv al CALM.