Premierul Ion Chicu a anunțat încă săptămâna trecută că autoritățile examinează o posibilitate de a reduce suma achitată din buget pentru recuperarea miliardului furat din sistemul bancar. El susținea că mecanismul a fost discutat și cu Fondul Monetar Internațional. Igor Dodon a declarat astăzi că mecanismul constă în faptul că acest credit va fi achitat Băncii Naționale fără dobândă, iar economiile totale vor fi de 5-6 miliarde de lei.

„Este vorba de 5-6 miliarde de lei. Din suma de 20 de miliarde de lei este un prim pas important care se face la această etapă. Sunt și alte soluții pe care le depistăm, le identificăm. O să le discutăm și cu partenerii externi pentru a lua o decizie în acest sens.”

Fracțiunea Platformei Demnitate și Adevăr a venit, la sfârșitul anului trecut, cu o inițiativă care prevedea aplicarea unui moratoriu pe legea respectivă, dar care nu a fost susținut de majoritatea parlamentară. Liderul fracțiunii, Alexandru Slusari, susține că această decizie ar fi fost mult mai eficientă, iar ceea ce propune Igor Dodon ar fi o încercare de a se dezvinovăți în fața electoratului pentru că nu și-a respectat promisiunea făcută la alegerile din 2016 de a anula așa-numita lege a miliardului.

„Dânsul în campania electorală din 2016 a promis anularea legii miliardului. Acum trișează. El cumva trebuia să le explice cetățenilor eșecul său în procesul anulării legii miliardului și născocește diferite mișmașuri, diferite variante.”

Inițiativa făcută publică astăzi de Igor Dodon nu este nouă, dar comportă mai multe riscuri, susține analistul economic Dumitru Pîntea. Este vorba, în primul rând, de reducerea independenței Băncii Naționale, ceea ce poate provoca, inclusiv,  devalorizarea leului și creșterea prețurilor. Dumitru Pîntea.

„Încrederea Băncii centrale poate afecta încrederea în moneda națională și duce la inflație, în primul rând, și la creșterea prețurilor. Poate duce la devalorizarea monedei naționale în comparație cu valutele străine. Legea mai spune că dacă bilanțul Băncii Naționale este negativ, atunci Ministerul Finanțelor trebuie să suplinească această diferență, ceea ce însemană că Ministerul ar trebui să dea înapoi bani Băncii Naționale.”

Amintim că în urma tranzacțiilor frauduloase din sistemul bancar din 2014, Banca Națională a acordat un credit de urgență în valoare de aproximativ 13,5 miliarde de lei celor trei bănci afectate pentru a evita falimentarea lor. Creditul a fost garantat de Guvern,iar în 2016 creditul a fost transformat în datorie publică, urmând să fie achitat de la bugetul de stat timp de 25 de ani, cu dobândă de 5%. Ceea ce propune acum puterea este ca această dobândă să fie restituită la buget.