Acum doi ani, Adunarea Populară de la Comrat, organul legislativ al regiunii autonome găgăuze adopta o proprie lege a educației care prevedea dreptul de a emite propriile diplome și programe școlare, și că procesul de studii are loc în trei limbi: găgăuză,, moldovenească” și rusă. Legea mai prevedea că autoritățile de la Comrat au dreptul să organizeze concursuri pentru funcția de directori de școli, să creeze sau să lichideze instituții de învățământ și să promoveze politici educaționale în regiune.

Ministerul Educației de la Chișinău a atacat în judecată documentul, la inițiativa ministrului de atunci Corina Fusu:

„Este o sfidare și o sfruntare obraznică de ați face propriile legi în autonomia găgăuză. Autoritățile din regiune încearcă acest lucru, ghidați de Federația Rusă cu care se află în relații speciale și Rusia și-a creat aici mai multe focare de rezistență în afară de Transnistria, UTA Găgăuzia, ca o rezervă. Iar UTA Găgăuzia încearcă să-și adopte propriile legi ca să controleze acest teritoriu mai bine.”

Ieri Magistrații Curții Supreme de Justiție de la Chișinău au declarat această lege drept ilegală și neconstituțională. Potrivit deciziei, este doar de competența Ministerului Educației, Culturii și Cercetării de a  elabora și aproba standardele educaționale de stat, nu și al autorităților locale. De asemenea, Curtea a subliniat că Găgăuzia nu este subiect al relațiilor internaționale și nu poate semna tratate internaționale cu alte state și organizații internaționale.