După destrămarea Uniunii Sovietice, regimul de la Kremlin a continuat să politizeze intens problema identitară și denumirea limbii vorbite în Republica Moldova, remarcă analistul Igor Boțan.

„Acești comuniști în 2003 au adoptat Legea Concepției Naționale, în care ei recunosc că limba moldovenească și limba română sunt limbi identice, după care urmează „virgulă” și explicațiile lor pur din punct de vedere politic. Foloseau această logică implicativă: dacă moldovenii vorbesc limba română, atunci ei sunt români, deci – noi nu putem admite acest lucru din considerente geopolitice, și cum numesc ei – etno-politice”, a declarat Igor Boțan.

Până în prezent, populația Republicii Moldova este divizată din cauza falsurilor ce ține de statul limbii române vorbite în rândul populației. Atacul la identitatea și cultura românească se trage încă de la 1812, punctează istoricul Valentin Constantinov.

„Și vine un Mihail Kogălniceanu care spune frumos (n.red. 1843), și eu, pentru mine limba mea, patria mea, este teritoriul unde se vorbește românește, adică Moldova înainte de destrămarea ei din 1812, Valahia sau Muntenia, cum se spune în părțile ungurești, toată acea întindere unde se vorbește românește. În perioada comunistă acea lucrare a fost smulsă de culegerea de lucrări ale lui Kogălniceanu din bibliotecile românești. Era interzisă, era pusă sub sechestru”, a spus Valentin Constantinov.

De la adoptarea Declarației de independență a Republicii Moldova persistă un mare interes din partea unor forțe politice să mențină acest haos a identității, spune unul dintre semnatarii Declarației, deputatul Vasile Șoimaru.

„Cum am ajuns și de ce până acuma nu trecem la alte teme, doar mai avem și alte teme serioase de rezolvat în Rep. Moldova în afara de limba română. Și ia uitați-vă, noi din 1989, sunt 35 de ani limba română  - limba moldovenească, limba moldovenească – limba română. Dar cu actuala majoritate nu au nici o șansă. Ei (forțe politice de stânga) mai visează cu argumentul acesta a două limbi să câștige niște voturi la alegeri electorale. Mai mulți ruși vorbesc acuma limba română, sau susțin limba română decât unii moldoveni”, a subliniat Vasile Șoimaru.

La 11 martie, Curtea Constituțională a lăsat în vigoare schimbarea denumirii limbii din „moldovenească” în „română” în toată legislația Republicii Moldova, inclusiv în Constituție, printr-o decizie a Parlamentului. Deputatul PAS, Vasile Șoimaru, spune că astfel s-a pus capăt disensiunilor de peste 30 de ani privind denumirea limbii.