Potrivit acestuia, realitatea din Republica Moldova s-a schimbat în cei 16 ani după aprobarea legii, când posibilitățile de a accesa informația de interes public s-au modificat, de aceea ar fi nevoie de ajustat și legislația, transmite IPN.

În cadrul conferinței anuale „Accesul la informație și transparența în procesul decizional: legislație, realitate, perspective”, ediția a 13-a, Vasile Spinei a subliniat că prin ratificarea Convenției Consiliului Europei privind accesul la informație Republica Moldova s-a angajat într-un proces de monitorizare permanentă din partea experților europeni în ceea ce privește accesul populației la informație de interes public, iar peste un an va trebui să raporteze care este situația. Pentru o mai bună implementare a prevederilor Convenției, Vasile Spinei susține că este nevoie de un plan de acțiuni și de crearea unui grup de lucru care să monitorizeze implementarea prevederilor documentului.
 
Directorul Asociației Presei Independente, Petru Macovei a declarat că Republica Moldova are probleme serioase la capitolul accesului la informație prin absolutizarea datelor cu caracter personal. Chiar și datele de interes public sunt catalogate ca fiind cu caracter personal și se îngrădește accesul la informație. În cazurile în care se ajunge să se solicite o informație după un lung proces de judecată, decizia definitivă și irevocabilă a instanței nu garantează accesul la informația solicitată. Acesta a menționat că s-a ajuns în situația când absolutizarea datelor cu caracter personal lovește în interesul public. Legea privind accesul la informație nu trebuie modificată, susține directorul API, dar trebuie de lucrat cu cei care interpretează legea. Or, furnizorii de informație interpretează după bunul plac legislația, iar funcționarii nu sunt suficienți de instruiți în domeniul accesului la informație de interes public, ba mai mult, paginile electronice mai multor autorități locale devin platforme electorale și mai puțin mijloace de informare a cetățenilor.

Directorul executiv APEL, Ion Bunduchi, a precizat că în țările în care există mai multă informație, lumea trăiește mai bine, iar un Guvern nu produce drepturi, ci trebuie să le asigure, pentru că cetățenii sunt cei care achită impozite și asigură guvernanții cu salarii. Nimeni nu se poate declara proprietar al informației de interes public pentru că instituțiile sunt doar deținătoare a acesteia. Despre Legea privind accesul la informație, adoptată acum 16 ani, Ion Bunduchi a spus că a fost bună inițial, dar la adoptarea acesteia nu se bănuia că internetul și tehnologiile informaționale vor avansa atât de mult și că accesul la informație va fi posibil și pe alte căi decât solicitări oficiale. O altă problemă este că nu e clar mecanismul de responsabilizare a celor care nu oferă informația de interes public și aici sunt necesare precizări.