Experți | În R. Moldova se atestă un nivel scăzut al culturii de securitate, oamenii se informează din surse nesigure și neverificate, iar propaganda rusă influențează percepțiile cetățenilor
-
08 Octombrie 2021 13:30
În Republica Moldova se atestă un nivel scăzut al culturii de securitate, oamenii se informează din surse nesigure și neverificate, iar propaganda rusă influențează percepțiile cetățenilor, fiind necesare strategii profunde în războiul informațional. Acestea sunt printre concluziile experților care au analizat rezultatele unui sondaj legat de percepția populației cu privire la sistemul de securitate și apărare, constatând o diferență vizibilă de abordare a acestor subiecte printre minoritățile etnice din sudul Republicii Moldova, transmite Radio Chișinău.
Sondajul a fost realizat în cadrul unui proiect comun al Centrului de informare și documentare NATO din Republica Moldova și Centrul de Prevenire a Conflictelor si Early Warning. Cercetarea a sondat opiniile cetățenilor pe chestiuni legate de orientarea strategică a Republicii Moldova, amenințările de securitate și încrederea în instituțiile de profil, relațiile cu alte state și organizații.
Una dintre principalele concluzii este nivelul scăzut al culturii de securitate și o componentă majoră de confuzie și necunoaștere, a menționat președintele Centrului de Prevenire a Conflictelor, expertul Iulian Chifu. El a mai menționat și rolul nefast al propagandei ruse în acest domeniu, precizând că populația preferă să se informeze de la televizor sau de pe rețelele sociale, fără să verifice surse sigure, fiind necesare strategii ample în contextul războiului informațional. El a menționat că efectele cele mai vizibile ale acestei situații sunt printre bulgarii și găgăuzii din sudul R. Moldova care demonstrează și incorectitudinea abordării cu care au fost tratate aceste minorități.
Găgăuzii și bulgarii au o lectură pro-rusă și a propagandei ruse, mult mai adâncă decât minoritățile ruse și ucrainene din Republica Moldova. Deci nu e o marcă a minorităților. În mod specific arată, în subtext, pentru cine vrea să citească, eșecul modului de abordare a chestiunii din Găgăuzia. Sistemul autonomiei a dus la enclavizare.
Acest studiu denotă și o viziune comună pe o arie de subiecte ale cetățenilor din Republica Moldova și România, a remarcat vicepreședintele Comisiei de Apărare a Camerei Deputaților de la București, Bogdan Rodeanu.
Vorbim despre combaterea corupției, reforma justiției, preocuparea cetățenilor față de nivelul de trai și de veniturile lor. Sunt elemente comune care arată că suntem racordați, că suntem împreună, că eforturile Republicii Moldova în ce privește parcursul european sunt considerabile, iar România își asumă rolul de prim-partener în acest parcurs.
Șeful Departamentului Cooperare Multilaterală de la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Andrei Popov, s-a referit la percepțiile populației legate de statutul de neutralitate a Republicii Moldova și cooperarea cu NATO, menționând că acestea nu se exclud reciproc, iar multe state neutre au o bună colaborare cu Alianța Nord-Atlantică.
Găgăuzii și bulgarii au o lectură pro-rusă și a propagandei ruse, mult mai adâncă decât minoritățile ruse și ucrainene din Republica Moldova. Deci nu e o marcă a minorităților. În mod specific arată, în subtext, pentru cine vrea să citească, eșecul modului de abordare a chestiunii din Găgăuzia. Sistemul autonomiei a dus la enclavizare.
Sondajul „Percepția populației cu privire la sistemul de securitate și apărare a Republicii Moldova” a fost realizat în luna iulie. Studiul atestă că un sfert de cetățeni consideră că cel mai mare pericol pentru Republica Moldova vine din partea Rusiei. În același timp, peste o treime sunt de părere că această țară ar fi prima care i-ar putea oferi ajutor în cazul unei probleme de securitate. Peste jumătate dintre respondenți opinează că păstrarea independenței și a neutralității sunt cele mai bune soluții pentru asigurarea securității. În opinia majorității celor intervievați, corupția este cea mai mare amenințare internă pentru Republica Moldova, iar propaganda și războiul informațional - cea mai mare amenințare externă. 43% din cei intervievați sunt îngrijorați de un conflict în Transnistria, iar peste 30 la sută – de un război în regiune.