Potrivit experților, instituirea stării de urgență nu ar avea legătură cu situația epidemiologică din țară și este folosită de PSRM pentru a amâna data alegerilor anticipate.

„Odată ce hotărârea privind instituirea stării de urgență va fi declarată nulă, ne așteptăm ca șeful să semneze decretul de dizolvare a Parlamentului. Starea de urgență a rămas una strict politică, ea trebuia introdusă 3-4 săptămâni mai devreme, era clar din februarie că numărul îmbolnăvirilor este în creștere. Însă ea a fost introdusă când numărul infectărilor era deja în scădere. Acum intenționat se scot unele restricții pentru a avea un număr mare de cazuri la sfârșitul lunii mai. Se va folosi pandemia în calitate de instrument politic”, a spus comentatorul politic Ion Tăbârță în cadrul emisiunii „Întreabă Ghețu” de la TV8.

Și expertul în drept constituțional, Alexandru Arseni, crede că starea de urgență va fi declarată neconstituțională, întrucât la adoptarea ei ar fi fost admise abateri. Potrivit legii, starea de urgență este instituită de Parlament la solicitarea Guvernului plenipotențiar sau a șefului statului. Întrucât Guvernul interimar nu are astfel de prerogative, solicitarea a venit din partea unui grup de deputați.

„Curtea Constituțională nu decide aspecte ce vizează situația epidemiologică, ea nu este medic. Curtea va determina dacă hotărârea a fost adoptată conform procedurilor, cu respectarea normelor de drept. Iar la adoptarea în Parlament procedura a fost viciată. În plus, este clar că instituirea stării de urgență poartă un caracter exclusiv politic, pentru tergiversarea alegerilor anticipate”, a spus Alexandru Arseni.

Starea de urgență a fost instituită la nivel național de majoritatea PSRM-Șor până la data de 30 mai. Potrivit legii, pe perioada stării de urgență nu poate fi dizolvat Parlamentului.