Primarul general al Chișinăului, Ion Ceban, a primit interdicție de intrare în România și spațiul Schenghen, din „considerente de siguranță națională”, au anunțat autoritățile de la București. Într-o reacție publicată la câteva ore, Ceban a calificat măsura drept „răfuială politică”. Printr-un clip video postat pe rețele, Ceban a legat măsura de începutul campaniei pentru parlamentare, pe care a numit-o „cea mai murdară”, scrie Europa Liberă. Ion Ceban a fost acuzat des de politicienii puterii de la Chișinău și de presă că ar avea sentimente pro-ruse. Potrivit unui comunicat al guvernului SUA din octombrie 2022, formațiunea MAN ar fi primit ajutor de la consilieri politici apropiați guvernului rus. Afirmațiile au fost respinse de Ceban și membri ai partidului său. Europa Liberă notează că anunțul interdicției de intrare în România pentru Ceban vine la scurt timp după ce tot miercuri, 9 iulie, ambasadorii statelor membre ale UE au adoptat decizia de sancționare a mai multor politicieni pro-ruși din R. Moldova, lideri ai partidelor care formează blocul Victoria, condus de oligarhul fugar, aflat la Moscova, Ilan Șor.

Situația primarului de Chișinău, Ion Ceban, care a fost interzis în România și întreg spațiul Schengen, ar fi similară cu cea a liderului AUR de peste Prut, George Simion, consideră expertul în securitate, Andrei Curăraru, invitat la emisiunea la TV8. George Simion a avut anterior restricție impusă de Ucraina și Moldova, la fel invocând motive de securitate. Analistul a amintit și de investigațiile jurnalistice în care se vorbea despre presupusele legături ale lui Ceban cu serviciile secrete ruse și despre prezența acestuia în Rusia de la începutul invaziei în Ucraina. „Există fotografii ale lui cu reprezentanți ai serviciilor speciale ruse, inclusiv cu doamna Grak, cunoscută pentru acțiuni care subminează securitatea statelor europene. E clar că România nu ia astfel de decizii întâmplător. Se ridică și întrebarea cât de pro-european este, de fapt, acest bloc „Alternativa”, a adăugat expertul. Andrei Curăraru a sugerat că România ar putea deține informații mai detaliate decât partea moldovenească, dar nu le face publice din cauza unor anchete în desfășurare. „România este stat membru NATO și UE, cu multiple canale de schimb de informații. Ei ar putea ști mult mai multe decât noi”, a punctat expertul.

Bani pentru participanții la protestul de susținere a lui Guțul; Poliția a documentat mai multe cazuri, titrează Jurnal.md. Poliția anunță că a documentat ieri acțiuni ilegale de repartizare a mijloacelor financiare participanților la protestul organizat la Judecătoria Ciocana, în sprijinul bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul. Autoritățile atenționează că acceptarea sau primirea de mijloace financiare pentru participarea la proteste, fie pentru sine, fie pentru o altă persoană, constituie o contravenție și se sancționează cu amendă de până la 7000 de lei.

Rusia și Belarusul atacă Moldova într-un raport sfidător: Chișinăul ar imita acțiunile regimului “neonazist” de la Kiev, scrie Cotidianul. Ministerele de Externe ale Federației Ruse și Belarusului au publicat un raport comun în care atacă dur conducerea Republicii Moldova și acuză Chișinăul de presupuse încălcări grave ale drepturilor omului. Documentul este însă un amestec de propagandă, manipulare și narative ostile, reflectând mai degrabă agenda geopolitică a celor două regimuri autoritare decât realitatea din Republica Moldova, atenționează publicația. Sub pretextul apărării cetățenilor ruși și a vorbitorilor de limbă rusă, Moscova și Minsk denunță orientarea pro-europeană a Chișinăului și acuză Occidentul că „ar atrage Moldova într-o coaliție de rusofobi înverșunați”. Termeni ca „regim totalitar”, „stat polițienesc” și „epurare informațională” sunt utilizați fără dovezi, într-un limbaj specific propagandei de război pe care Kremlinul o alimentează de ani de zile. Raportul repetă obsesiv teme fabricate, precum „derusificarea țării”, „discriminarea vorbitorilor de rusă”, „blocarea mass-mediei în limba rusă” și „imitarea regimului de la Kiev”. Aceste acuzații par desprinse din manualul de dezinformare al Moscovei, observă Cotidianul.

Iar jurnaliștii de la Zona de Securitate relatează că Uniunea Cazacilor din Rusia cere măsuri urgente din partea Moscovei pentru susținerea regiunii transnistrene. Așa-numitul reprezentant al regiunii transnistrene la Moscova a apelat la sprijinul Uniunii Cazacilor din Rusia. Întâlnirea a avut loc pe fundalul crizei economice din regiune, însă, pe lângă problemele urgente, au discutat și despre autoritățile de la Chișinău, forțele de menținere a păcii, precum și chestiunea simplificării în continuare a procedurii de obținere a cetățeniei ruse. Pe 3 iulie, în așa-numita „reprezentanță” a regiunii transnistrene la Moscova a avut loc o ședință de lucru între „reprezentantul regiunii”, Leonid Manakov, atamanul suprem al Uniunii Cazacilor din Rusia, Pavel Zadorojnîi, și alți membri ai organizației. După întâlnire, a fost adoptată o declarație în care se insistă să fie „întreprinse toate măsurile pentru acordarea de ajutor umanitar, financiar-economic și de altă natură” așa-numiților lideri ai regiunii transnistrene, autorităților ruse și Consiliului pentru Afacerile Cazacilor de pe lângă președintele Federației Ruse. „Cu durere și îngrijorare”, cazacii susțin că peste 220.000 de cetățeni ruși și sute de mii de etnici ruși din regiunea transnistreană, pe care îi numesc „frați și surori”, sunt supuși unei presiuni  cauzate, potrivit lor, de „politica pro-occidentală promovată intens de Moldova”. În rezoluție, autoritățile moldovene sunt acuzate de provocarea crizei umanitare și energetice de iarna trecută din stânga Nistrului, fiind descrisă ca o „blocadă” impusă de Chișinău.

În ediția de astăzi a Ziarului de Gardă puteți citi despre conflictele politice din R. Moldova în instanță, în contextul în care în ultimii ani, zeci de dosare au ajuns în judecată, în care politicieni și jurnaliști se acuză reciproc de calomnie și defăimare.

La fel, ZdG a investigat legăturile dintre proprietarii și dezvoltatorii mai multor blocuri ridicate în Durlești, conectați prin rude și firme comune, după ce la un bloc de locuit dezvoltat de aceste persoane a ars mansarda în luna mai a acestui an.

Tot în Ziarul de Gardă puteți citi un interviu cu membrul Blocului „Împreună”, Ștefan Gligor care a vorbit despre părăsirea blocului de către Liga Orașelor și Comunelor și despre cum negociază cu PAS formațiunile rămase în cadrul blocului politic.

De ce au venit la Chișinău Antonio Costa și Ursula von der Leyen? – comentează Nicolae Negru într-un editorial pentru Veridica. Summitul UE-Republica Moldova este una din reflecțiile intensificării războiului geopolitic, - hibrid, deocamdată, - între Europa și Rusia. Faptul în sine al organizării întâlnirii liderilor europeni cu liderii Republicii Moldova la Chișinău relevă importanța sa simbolică și practică. Dacă Republica Moldova va adera la UE, „noi toți vom avea de câștigat în securitate, stabilitate și securitate”, a precizat președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen. Intrată în competiție deschisă cu influența rusă, UE propune alegătorilor moldoveni beneficii reale, nu imaginare, ca Rusia. Ursula fon der Leyen și Maia Sandu au expus în detalii și pe ce vor fi cheltuiți 1,9 miliarde de euro, inclusiv 270 de milioane până la finele acestui an, pe care le oferă UE, observă autorul. În linii generale, acestea sunt „rezultatele concrete” ale summitului de săptămâna trecută. Urmăresc ele un efect electoral? Firește că da! Dar în mod deschis, civilizat, ca reacție la implicarea agresivă, subversivă, prin mijloace criminale și bani murdari, furați de la noi,  a Rusiei, despre care opoziția tace mâlc. Să vedem cum vor răspunde cetățenii moldoveni la toamnă, conchide autorul.