Până în prezent au fost pronunțate 13 cauze referitoare la regiunea transnistreană a Republicii Moldova, în care s-a constatat încălcarea drepturilor fundamentale ale omului și pentru care autoritățile naționale nu au putut găsi soluții. Una dintre cele mai importante este cauza Ilașcu versus Republica Moldova și Federația Rusă, prin care ultima a fost recunoscută ca stat agresor, după cum a subliniat ministrul Justiției, Alexandru Tănase.

„Curtea a statuat clar și fără echivoc calitatea de stat agresor a Federației Ruse în raport cu Republica Moldova. Curtea a stabilit că responsabilitatea Federației Ruse este angajată total și plenar în ceea ce privește faptele ilegale comise de așa-numita administrație transnistreană, datorită susținerii politice, militare oferite de aceasta pentru instaurarea unui regim separatist și participarea militarilor săi la luptele care au avut loc”, a declarat ministrul Justiției.

În ultimii ani, Curtea de la Strasbourg a recunoscut vinovată de încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană numai Federația Rusă, nu și Republica Moldova. Astfel, CEDO reprezintă unicul mecanism funcțional prin care cetățenii din regiune pot să își facă dreptate.

Cu toate acestea, există riscul de a periclita încrederea populației în această instanță deoarece în ultimii ani hotărârile ei nu sunt executate, a remarcat directorul Asociației Promo-LEX, Ion Manole. Printre acestea se numără și hotărârea privind școlile românești din stânga Nistrului, prin care s-a recunoscut încălcarea dreptului la educație în regiune.

„Compromiterea autorității Înaltei Curți se poate obține destul de rapid prin ignorarea sau aplicarea metodelor de tergiversare a executării hotărârilor, prin redarea unui sentiment de nesiguranță victimelor și încurajarea fenomenului impunității sau protecției celor care încalcă drepturile. Aceste metode sunt testate acum pe hotărârile CEDO pronunțate după 2012 pe cauzele din regiunea transnistreană. Este datoria noastră să prevenim acest lucru, deoarece cunoșatem faptul că dreptul la un proces echitabil presupune și include în sine dreptul la executarea hotărârilor judecătorești, iar ne-executarea reprezintă o altă încălcare a drepturilor omului”, spune Ion Manole.

Vicepremierul pentru Reintegrare, Cristina Lesnic, a declarat că în cadrul discuțiilor recente între Chișinău și Tiraspol s-a convenit asupra relansării subgrupului de lucru pe domeniul drepturilor omului, care nu a mai funcționat din 2013. Ea a subliniat că cele mai frecvente sesizări parvenite din stânga Nistrului se referă la încălcarea dreptului la educație, la proprietatea privată, la libertatea de circulație și condițiile de detenție.