Reforma administrației publice propusă de Coaliția pentru Descentralizare reanimă dezbaterile publice cu privire la acest subiect. Serviciile sociale nu ar trebui neglijate, iar transferurile de fonduri speciale pentru serviciile sociale la nivel local, ar trebui monitorizate și după implementarea proiectelor sociale, au susținut experții. Pentru a fi implementate, este nevoie de o recunoaștere a autonomiei APL-urilor prin experiența altor proiecte, însă în Rep. Moldova nu există o cartografiere a serviciilor sociale. Acest fapt o face vulnerabilă, atât în propunerea APL-urilor privind dezvoltarea de servicii sociale, cât și monitorizarea acestora, a declarat directoarea de programe, Keystone Moldova, Parascovia Munteanu.

„Noi avem o problemă foarte mare, discutăm asemenea reforme fără să avem un program național de dezvoltare a serviciilor. Noi nu avem o bază de date. Iată acum să mă întrebați la nivel de raion ce servicii sunt prestate de administrația publică locală de nivelul întâi, nu pot să vă spun, și nu vom găsi nicăieri aceste date. Și aceasta este cea mai mare problemă pentru că noi nu avem evidențe stricte.”, a spus Parascovia Munteanu.

Delimitarea responsabilității autorităților publice centrale de cele locale ar trebui să se facă în funcție de fondurile alocate pentru proiectele implementate, a declarat expertul Veaceslav Ioniță. Acesta a mai spus că descentralizarea este una benefică în politicile social-administrative pentru primăriile care urmează să își gestioneze autonom un buget de 250-300 milioane lei:

„Dacă  guvernul consideră că nu poate fi lăsat un serviciu aleatoriu – trebuie asigurate pe întreg teritoriul țării, dacă un anumit serviciu nu trebuie lăsat la latitudinea primăriei, el va decide prestarea lui sau nu, eu atunci oblig ca acest serviciu să fie prestat de toți. În momentul când eu decid acest lucru, cine ea decizia, acela și plătește. Dacă primăria poate să decidă, primarul poate să zică că are doar 100 mii de lei și el vrea să repare drumurile.”, a precizat Veaceslav Ioniță.

Experta Cătălina Scorțescu de la Congresul Autorităților Locale din Moldova, susține că Rep. Moldova trebuie să se orienteze după un model administrativ de descentralizare românesc, fiind mai actual și clar în ceea ce ține de responsabilitate și autonomie:

„Noi suntem ostaticii încă rămășiților Uniunii Sovietice, că o structură a existat, chiar dacă o parte deja poate nu au trăit în perioada aceea. Dar oricum, din inerție, din ceea ce s-a stabilit și ceea ce cumva a funcționat, neavând și o viziune despre cum să fie, pentru că noi am făcut și un sondaj, dar nu am avut timp să ne uităm peste el, cine trebuie să se ocupe de serviciile sociale și cele ce țin de educație. Și apelez (n.r. susțin colaborarea) Administrațiilor Publice Locale cu cele Centrale. Lumea nu vede că această este sau nu obligația statutului, dă și bani, dar trebuie și să o monitorizeze.”, a spus Cătălina Scorțescu.

Anterior, autoritățile au recunoscut faptul că este necesară o reformă a administrației publice, dar că aceasta nu va presupune renunțarea la raioane, ci o redirecționare a competențelor de la nivel central către administrațiile autorităților publice locale.