Mai mulți experți susțin că alertele cu bombe false urmăresc să destabilizeze situația din Rep. Moldova și să inducă panica în rândul populației.

Analistul Igor Boțan a spus că autoritățile deși sunt suprasolicitate de aceste alerte false de bombe, nu au o comunicare transparentă cu societatea civilă. Această criză informațională se suprapune altor crize deja existente în Rep. Moldova. Expertul mai susține că persistă pericolul destabilizării.

”Scopul urmărit este destabilizarea situației politice din Moldova. Nu e vorba de careva tulburări psihice unor persoane care se joacă de-a alerta cu bomba, este vorba de acțiuni premeditate, focalizate și îndreptate într-un anumit punct. Autoritățile trebuie să analizeze toți potențialii factori, iar ulterior – acești factori odată analizați, să fie ponderați pe pondere și să lucreze pe versiuni”, a spus Igor Boțan.

Experta în comunicare, psihologie și jurnalism, Zinaida Gribincea, a spus că se remarcă mai multe tipuri de destabilizare, printre care și una psihologică. Specialista susține că numărul crescut și regulat de alerte false duce la o obișnuință a populației, având în vedere că în țara vecină este un război.

„Dacă ne referim la aspectul geopolitic, în general  alertele cu bombe, ele fac ca oamenii dintr-un anumit stat să fie prinși într-un război informațional. Dacă îl privim ca o secvență de război informațional, instaurarea fricii este primul, sau este o tactică foarte bună de manipulare, de influențare. Este bine-cunoscută acea tactică de manipulare de înfricoșare cu eliberarea”, a spus Zinaida Gribincea.

Experta în securitate, Natalia Albu, a făcut referire la zona transnistreană și la recentele declarații emise de așa-zișii oficiali ai regiunii. Insecuritatea din Moldova cauzată de alertele false suprasolicită serviciile speciale și transmit mesaje precum că autoritățile sunt depășite:

„Este clar că se examinează posibilitatea implicării din exteriorul țării, cu atât mai mult, cetățenii Rep. Moldova care sunt implicate nu au suficiente nu au suficiente resurse, platforme internaționale ca să ascundă acest fapt, și respectiv este evident că acest fenomen ia amploare din exteriorul țării. Mai mult, ca să spunem de actorii implicați, putem să vorbim despre beneficiarii acestor alerte, care în oricare măsură manifestă interesul în aceste situații, care aduce la limitarea accesului pe teritoriu, respectarea drepturilor omului”, a precizat Natalia Albu. 

Ministerul de Interne a declarat recent că o alarmă falsă costă bugetul statului 60 mii de lei. Pentru a descuraja acest fenomen,  MAI  a propus mărirea amenzilor începând cu 50 mii de lei până la maxim de 150 mii lei. Totodată, în redacția nouă a Codului penal, aceștia riscă pedeapsa cu privare de libertate până la 12 ani de închisoare.