De asemenea, marea majoritate a promisiunilor electorale din domeniile social și economic nu sunt fezabile din punct de vedere financiar, mai concluzionează experții. 

Autorii studiului compară programele electorale și unele promisiuni ale candidaților la prezidențiale cu o licitație, o abordare care nu reprezintă o luptă reală dintre viziuni, doctrine sau ideologii privind dezvoltarea țării.

Spre exemplu candidatul formațiunii Partidul Nostru, Renato Usatîi nu a prezentat, deocamdată, un program electoral în scris. Analizând declarațiile acestuia la lansarea în campania electorală, experții constată că multe promisiuni depășesc atribuțiile funcției de Președinte – printre care și dizolvarea Centrului Național Anticorupție și înlocuirea acestuia cu o altă instituție. Asemenea intenții trezesc îngrijorarea autorilor în privința înclinației lui Renato Usatîi spre modelul de stat prezidențial-autoritar.

Și multe dintre angajamentele pe care și le asumă liderul Platformei DA, Andrei Năstase  nu se încadrează în limitele constituționale, arată studiul. În plan socio-economic, el are ca prioritate creșterea calității vieții oamenilor, însă obiectivul de stabilire, în Constituție, a venitului minim peste pragul sărăciei, inclusiv pensia minimă de 2500 lei, este mai degrabă populist, notează autorii.

Candidatul Partidului Liberal Democrat, Tudor Deliu, este singurul al cărui  program electoral se pliază exact pe mandatul constituțional atribuit funcției de Președinte al Republicii Moldova. Totuși, multe promisiuni sunt formulate destul de vag și generalist, fără a menționa cum anume vor fi realizate. Programul electoral, chiar dacă se încadrează în norma constituțională și este fezabil, nu pare unul vizionar. Lipsește o apreciere a situației din țară, identificarea problemelor și o abordare clară privind soluționarea acestora, concluzionează experții.

Programul electoral al lui Igor Dodon, depășește în mod clar mandatul constituțional. Promisiunile sunt specifice unui stat prezidențial paternalist unde practic toate sferele de activitate din țară depind de Președinte. În plus, programul nu este fezabil din punct de vedere financiar.

Candidata Partidului Șor, Violeta Ivanov a venit cu un program electoral care este totalmente în afara mandatului de președinte, este lipsit de fezabilitate, iar multe măsuri tind să fie, în mod vădit, populiste.

Și multe dintre promisiunile candidatei PAS Maia Sandu depășesc cadrul de posibilități oferite de Constituție unui Președinte. Totodată, programul oferă și multiple soluții care rezultă direct din atribuțiile șefului statului. Totuși, autorii constată că programul prezidențial al Maiei Sandu, este unul vizionar și complex, oferind, de departe, cele mai multe răspunsuri la întrebările cum va face ceea ce promite.

Esența promisiunilor candidatului PUN, Octavian Țîcu se rezumă la scoaterea țării din izolare internațională și proiecte de integrare economică, educațională și securitate cu România. Liderul PUN nu a venit cu careva estimări privind costurile necesare, sursele de finanțare și instrumentele prin care intenționează să-și transpună în realitate agenda electorală.

Și candidatul Blocului Electoral Unirea, Dorin Chirtoacă a venit cu un program menit să promoveze realitățile socio-economice mai bune de dincolo de Prut. Având în vedere că în realitățile actuale, la modul practic nu există o foaie de parcurs pentru înfăptuirea Unirii, iar România și Republica Moldova rămân două state distincte, promisiunile date par mai degrabă un miraj, consideră autorii.

Expert-Grup îndeamnă concurenții electorali să se angajeze în promisiuni electorale realiste, să se detașeze de populism și să propună viziuni complexe privind rolul Președintelui în dezvoltarea țării.

Studiul atestă că doar 5 din cei 8 candidați electorali au publicat programe electorale, dintre care doar 3 candidați au prezentat programe electorale relativ detaliate.