Conform raportului, niciodată, din 2000 încoace, economia moldovenească nu a trecut printr-o criză investițională atât de lungă și de profundă.

"Investițiile în active imobilizate - atât în sectorul privat, cât și în cel public - au scăzut dramatic în 2015-2016 (-20% față de nivelul din 2014), aproape stagnând în anul 2017 (+1% față de 2016)", se arată în studiu.

Pierderi de 40-50% ale fluxurilor investiționale

"Unele raioane și municipii au înregistrat pierderi ale fluxurilor investiționale cifrate la 40-50% (în mod special, s-au evidențiat raioanele Ocnița și Leova, cu scăderi cumulative ale investițiilor de 70% și, respectiv, 60%).

Dinamica regională a investițiilor riscă să impulsioneze emigrarea forței de muncă din aceste zone și să amplifice criza economică la nivel local - ceea ce, la rândul său, va reduce și mai mult apetitul pentru investiții din partea firmelor locale", se arată în studiu.

Potrivit analizei Expert-Grup, factorii esențiali care explică nivelul scăzut al investițiilor în Republica Moldova sunt volumul vânzărilor și profitabilitatea întreprinderilor, în timp ce rata dobânzii și alți factori de politică monetară, contrar predicțiilor teoriei economice, nu au, deocamdată, un rol esențial.

"Acest rezultat nu este surprinzător, dacă ținem cont de faptul că, la scară națională, principala sursă de finanțare a investițiilor sunt mijloacele proprii ale întreprinderilor", se arată în studiu. 

Potrivit autorilor deficitul de investiții afectează perspectivele privind creșterea economică durabilă, înainte de toate, pentru că subminează procesul de dezvoltare a capacităților noi de producere.

O constrângere majoră pentru dezvoltarea economică durabilă

"Acest aspect este deosebit de important pentru Republica Moldova, care a trecut printr-o fază extinsă de tranziție structurală, soldată cu deprecierea fizică și morală a capitalului său productiv. În plus, ponderea, în atragerea investițiilor, a sectorului industrial și agricol - activitățile care produc bunurile cele mai ușor comercializabile pe plan internațional - a rămas una destul de joasă pe parcursul ultimilor ani (circa 20% din totalul investițiilor).

Pentru Republica Moldova, care nu are o piață internă vibrantă și care poate crește durabil doar prin intermediul exporturilor, o pondere atât de mică în procesul investițional a activităților ce produc bunuri comercializabile este o constrângere majoră pentru dezvoltarea economică durabilă", constată autorii.

Ei susțin că deficitul cronic de resurse investiționale a rezultat și din incapacitatea băncilor de a-și exercita pe deplin funcția de acumulare a resurselor și alocare a acestora pentru finanțarea investițiilor productive.

În opinia lui Adrian Lupușor, director executiv Expert-Grup lipsa investițiilor este  unul dintre motivele pentru care producătorii autohtoni nu pot valorifica pe deplin oportunitățile oferite de Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător  (ZLSAC).

Acordul de Asociere a salvat economia Moldovei

În același timp expertul susține că unul dintre factorii esențiali care au permis în ultimii ani economiei să crească și să se diversifice este anume accesul facilitat pe piața europeană. 

„La 4 ani de la semnarea Acordului de Asociere, datele statistice sugerează că expansiunea exporturilor cu destinația europeană practic a compensat integral pierderile suportate după instituirea embargoului comercial rusesc și declanșarea conflictului în Ucraina. Mai mult decât atât, balanța comercială cu UE s-a îmbunătățit, iar exporturile s-au diversificat, în special, cele agroalimentare.

Cu toate acestea, analizând economia și comerțul extern în ansamblu, putem constata că impactul net al ZLSAC este încă destul de modest în raport cu potențialul său. Producătorii moldoveni au încă multe de făcut pentru a valorifica integral oportunitățile comerciale oferite de piața europeană”, a menționat Lupușor, citat de Mold-Street.com